Dacă i-am fi ascultat, n-ar fi murit


Eugenia Parlicov: „Nivelul de finanțare a sistemului de învățământ nu permite angajarea în fiecare școală a unui psiholog care să poată observa semnele pre-suicidare la copii”

 

Un strigăt disperat şi un zgomot al căderii, astfel îşi amintesc locuitorii blocului de pe strada Ginta Latină din capitală, de pe care acum câteva zile s-a aruncat o adolescentă de 15 ani, de zguduitoarea faptă. Tânăra a completat lista sinucigaşilor minori, numărul cărora este alarmant de mare. Zeci de părinţi care şi-au petrecut pe ultimul drum copiii nu-şi pot explica un singur lucru: „De ce?”. Conform datelor Procuraturii Generale, de la începutul anului curent mai mult de 20 de minori şi-au pus capăt zilelor, majoritatea fiind din familii cu părinţi plecaţi peste hotare.

 

Svetlana Panţa

 

O fată de 12 ani din satul Negureni, raionul Telenești; o elevă de 15 ani din Echimăuţi, raionul Rezina; o minoră de 16 ani din satul Văsieni, raionul Ialoveni; un băiat de 12 ani din satul Hârbovăţ, Anenii Noi etc. Toţi aceşti copii şi-au pus capăt zilelor alegând aceeaşi metodă. „M-a sunat fiica şi mi-a spus că băieţelul meu scump s-a spânzurat”, îşi aminteşte îndurerată mama băiatului înmormântat la marginea cimitirului din sat, unde sunt îngropaţi toţi sinucigaşii. Biserica condamnă sinuciderea ca fiind un păcat mare şi nu admite pentru sinucigaşi oficierea slujbei de înmormântare, excepţie nu fac nici minorii.

„Noi, creștinii, credem că viaţa este un dar al lui Dumnezeu, dar darul nu se respinge. În cazul sinucigaşului, el a respins darul lui Dumnezeu, l-a respins pe însuşi Dumnezeu. De ce sinucigaşii sunt înmormântaţi la marginea cimitirului? Cimitirul face şi el parte din biserică, este un dormitor al bisericii, prin biserică înțelegându-se comunitatea de creştini, şi cel care s-a sinucis s-a exclus din această comunitate. Deci nici măcar în dormitorul creştin nu mai poate sta fiindcă el s-a exclus din această comunitate”, explică preotul Andrei Rusu.

Slujbă specială pentru sinucigaşi”

Rudele unei adolescente de 16 ani din satul Văsieni, raionul Ialoveni, nici până în prezent nu cred că fata şi-a pus capăt zilelor. Fratele tinerei crede că sora sa a fost omorâtă, chiar dacă anchetatorii susţin contrariul. Fata a fost găsită spânzurată. În cazul în care se va demonstra că nu a fost suicid, ci un scenariu macabru pus la cale de un criminal, potrivit feţelor bisericeşti tinerei urmează să-i fie făcută slujba de prohod, chiar dacă acum odihnește la marginea cimitirului, alături de sinucigaşii satului. „În cazul în care până în momentul înmormântării nu este elucidat cazul şi toată lumea vorbeşte despre o sinucidere, biserica o ia ca pe o sinucidere. În cazul în care nu s-a sinucis, şi a fost omorât, Dumnezeu vede. Noi oricum mergem la acest răposat, dar va fi făcută slujba specială pentru sinucigaş. Ulterior, dacă se adevereşte în urma cercetărilor că de fapt persoana a fost ucisă, vor veni rudele la biserică, se va merge la mormântul celui decedat şi se va face prohodul”, ne informează preotul Andrei Rusu.

 

Singurătatea, motivul de bază

Deşi pe data de 9 septembrie la Chişinău a fost organizat un eveniment de amploare dedicat zilei Mondiale de Prevenire a Suicidului, psihologul Liuba Ceban consideră că societatea este insuficient de informată la acest capitol, dat fiind faptul că doar săptămâna trecută trei minori şi-au pus capăt zilelor.

„Adolescenţii sunt consideraţi grup de risc la capitolul sinucideri. Aproximativ 90 % din adolescenţii care au tentative de sinucidere urmăresc un singur scop: să atragă atenția asupra lor. Ei se simt singuri”, a subliniat Liuba Ceban. Psihologul spune că persoanele trebuie să fie deosebit de atente la semnele pre-suicidare pe care le manifestă adolescenţii care s-au pomenit într-o situaţie complicată.

„Sunt semne concrete care arată că omul este predispus la sinucidere. Sunt mai multe niveluri. De la început adolescentul se gândeşte la suicid, apoi la metodele de sinucidere şi abia apoi planifică suicidul. Acest lucru nu se întâmplă peste noapte”, spune psihologul.

La doar 15 ani, Ana a vrut să-şi pună capăt zilelor, deoarece mama care era plecată peste hotare a ameninţat-o că nu va mai veni acasă dacă minora nu va rupe relaţia cu un tânăr care îi era pe plac.

Disperată, Ana a început să scrie mesaje despre intenţia ei pe reţeaua de socializare în care era înregistrată. „Am scris că nu mai vreau să trăiesc. Eu am nevoie de Sergiu, dar mama nu are nevoie de mine”. Ana spune că, în subconştientul ei, spera că cineva va reacţiona la staturile ei şi o va opri. „Nimic. Mulţi credeau că e o glumă. Unii chiar mă luau peste picior şi îmi ofereau o listă de metode cum aş putea să mă sinucid”, spune indignată Ana.

Puţini au fost şi cei care au reacţionat la mesajele Nadejdei Ciobanu din Nisporeni, care s-a sinucis împreună cu iubitul ei din motivul că rudele erau împotriva relaţiei lor. „Dacă pe pământ sunt ca un obiect în plus, poate printre îngeri voi avea ceea ce pe pământ mi-a lipsit foarte mult…!” „Suntem de neînlocuit doar în clipa morţii!”, scria fata în comentariul la poza iubitului ei, cu puţin timp înainte de tragedie.

Statul nu are bani pentru psihologi

Psihologii susţin că în asemenea cazuri nu trebuie să sărim cu sfaturile, ci să fim un ascultător generos. „Aceşti adolescenţi au nevoie de comunicare. Trebuie să le arătăm că ne pasă de ei şi suntem gata să-i ascultăm. Ei trebuie să înţeleagă că nu sunt singuri”, recomandă psihologul Liuba Ceban. Această misiune ar trebui să o îndeplinească în primul rând specialistul psiholog din cadrul instituţiilor de învăţământ, însă şi la acest capitol avem lacune. Eugenia Parlicov, consultant principal în cadrul Ministerului Educației, a declarat că în prezent nivelul de finanțare a sistemului de învățământ nu permite angajarea în fiecare școală a unui psiholog care să poată observa semnele autodistructive sau cele pre-suicidare la copii și să-i poată sprijini în orice situație dificilă.

O soluție provizorie a fost crearea serviciilor de asistență psiho-pedagogică pe lângă direcțiile de învățământ din opt raioane. „Sperăm că, după ce crearea acestor centre va fi prevăzută prin hotărâre de Guvern, vom avea asemenea servicii în majoritatea raioanelor”, a spus Eugenia Parlicov. De asemenea, potrivit ei, curricula școlară prevede ca profesorii să discute cu elevii, la orele de dirigenţie, teme care promovează atitudinea pozitivă față de viață și față de sine.

Potrivit datelor statistice, majoritatea copiilor care s-au sinucis provin de la sate, mai mult de jumătate sunt băieţi şi metoda de sinucidere cea mai des întâlnită este strangularea. Fetele însă depăşesc băieţii la numărul de tentative de sinucidere. De la începutul anului curent, au fost semnalate peste 50 de tentative de suicid în rândul minorilor, majoritatea fiind din familii unde cel puţin unul din părinţi este plecat peste hotare.

//

Rusia este prima ţară din Europa în ceea ce priveşte suicidul la adolescenţii de 15–19 ani. Conform surselor oficiale, 200 de copii cu vârsta de la 10 la 14 ani se sinucid în fiecare an. După un raport UNICEF, 20% din adolescenţi ruşi suferă de depresie gravă, contra 5% în ţările occidentale.

Numărul cazurilor de suicid în rândul adolescenților este în creștere în Republica Moldova. În anul 2011, și-au pus capăt zilelor 18 adolescenți și au fost înregistrate 50 de tentative de sinucidere. Datele pentru prima jumătate a anului 2012 arată că procesul ia amploare – în 6 luni s-au sinucis 16 adolescenți. Doar săptămâna trecută şi-au pus capăt zilelor trei adolescenţi.

 

The following two tabs change content below.