Cutia cu piuneze // De ce a fost demis Petre Guran?

În reacţiile pe marginea remanierilor de la Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău accentul se pune pe numirea în funcţie a lui Valeriu Matei. Din punctul nostru de vedere, nu mai puţin grav este faptul demiterii, la mijloc de mandat, a lui Petre Guran. Fără îndepărtarea neîntemeiată, grosolană, a lui Guran, nu ar fi fost posibilă înscăunarea nejustificată, cu nuanţe clientelare, a lui Matei.

Dl Andrei Marga, noul Director al Institutului Cultural Român, a greşit în ambele cazuri, şi când l-a rechemat pe primul şi când l-a selectat pe celălalt. Ambele decizii au un puternic iz politic, politicianist, ca să fim mai corecţi. Nu se ştie cu siguranţă care a fost prioritatea dlui Marga în acest caz: să-l schimbe pe Petre Guran sau să-l asigure cu o funcţie prestigioasă pe Valeriu Matei? S-ar putea ca dl Guran să fie victima necesităţii imperioase de a-i găsi lui Matei un post pe potriva apetitului său. Altfel, logica factorilor decidenţi de la Bucureşti este de neînţeles.

Din punctul nostru de vedere, dl Guran era persoana potrivită la locul potrivit. Sigur, există pete şi pe „soarele” său, dar calităţile sale – ţinuta intelectuală, în primul rând, moderaţia, toleranţa, imparţialitatea, îl făceau eficient în mediul nostru antagonizat, fracturat pe multiple linii. Sub conducerea sa, ICR a reuşit într-un timp foarte scurt să se facă vizibil, apreciat, să ne unească în jurul proiectelor sale care au lăsat urme în viaţa culturală a Chişinăului nu prin „zgomot” patriotard, ci prin farmec estetic, prin impact intelectual, spiritual. Dl Guran nu s-a izolat în elitism sau snobism, el a încercat să comunice fără discriminări, acţiunile ICR au fost diverse şi au vizat ţinte diferite, demonstrând existenţa unui concept şi a unei strategii coerente de propagare a culturii române în toate formele şi manifestările sale.

De aceea reacţiile negative la înlăturarea lui Guran vin nu numai din mediul literar. Iată, de exemplu, cum o comentează, într-o postare pe Internet, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău, dl Igor Şarov: „Mediul academic a avut de beneficiat din plin de multiple activităţi organizate de Petre Guran şi de echipa sa: conferinţe publice ale diferitor personalităţi marcante din mediul cultural şi academic românesc, expoziţii, susţinerea participării cursanţilor la şcoli de vară, organizarea diverselor manifestări ştiinţifice etc. Introducerea unui master interdisciplinar „Marile cărţi ale Civilizaţiei Europene” la Universitatea de Stat este o noutate nu numai pentru Republica Moldova, ci şi pentru întregul spaţiu românesc – o încercare de racordare a învăţământului superior umanist din Republica Moldova la cel european, o încercare de a oferi tinerilor un program de mobilităţi prioritare în universităţi din reţeaua francofonă. Istoria lui Petre Guran este nu numai o istorie a proiectelor şi a schimbărilor culturale de cea mai diversă factură, ea a fost jalonată de numeroase personalităţi, complexe, variate şi în acelaşi timp interesante şi importante într-un proces de schimbare a unei societăţi mult prea politizate. Sunt mâhnit, sunt dezamăgit…”

În afară de motive politice, clientelare, este dificil de imaginat de ce a fost preferat dl Matei. El nu are calitatea lui Guran de a uni oameni diferiţi. Cel puţin nu şi-a manifestat-o până acum. Reputaţia sa de fost politician, care l-o fi impresionat pe dl Marga, nu este ireproşabilă. Matei a mers din eşec în eşec, fiind orbit de orgoliul său nemăsurat, de o ambiţie peste posibilităţile sale. El este răspunzător de distrugerea Partidului Forţelor Democratice, după ce a fost folosit împotriva lui Mircea Snegur de către Petru Lucinschi, care a ştiut să atingă coardele egoului său hipertrofiat.

Vestea bună e prezenţa lui Nichita Danilov care cunoaşte Chişinăul, mediul literar, cultural de aici, şi este capabil să ferească ICR-ul de recifele partizanatului, al spiritului de gaşcă. Va accepta însă Matei sugestiile sau obiecţiile sale? Cei care îl cunosc spun că e puţin probabil, că mai curând vom avea un ICR nefuncţional, blocat de lupte intestine între director şi adjunctul său.

E regretabil că politicianismul erodează şi instituţiile menite să ne reapropie, să reînnoade firele de memorie culturală între românii de pe malurile Prutului.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)