Cursă întinsă la „Casa drăguţă”

Antreprenorul care le-a construit casa le-a vândut parcările şi garajele, dar nu şi căile de acces către acestea

Locuitorii unui bloc de pe str. Petru Rareş 36 din Chişinău, construcţie dată în exploatare acum cinci ani, reclamă că ar fi supuşi unui atac de tip raider. Peste 80 de persoane se plâng că firma care le-a construit apartamentele, SC „Lovely House”, cu concursul întreprinderii „Belvilcom”, le-a scos la licitaţie garajele şi parcările de la demisol şi subsol deşi acestea le aparţin cu titlu de proprietate. Licitaţia se bazează pe decizii ale instanţelor de judecată care au la bază o presupusă datorie a firmei constructoare către un agent economic care i-ar fi vândut fier forjat, tranzacţie care ar fi avut loc în România.

Clădirea a fost dată în exploatare acum cinci ani. Tot atunci, cei care au dorit au cumpărat locurile de parcare de la demisol şi subsol, fapt confirmat prin titlurile de proprietate ale proprietarilor şi contractele de cumpărare-vânzare, cât și contractul de transmitere cu titlu gratuit a încăperilor de folosință comună semnate de Asociaţia de Coproprietari în Condominiu şi firma SC „Lovely House” SRL încheiate în decembrie 2007 şi înregistrate la Organizaţia Teritorială Cadastrală Chişinău la 6 mai 2008.

Deposedaţi de bunuri

Proprietarii blocului au aflat recent de existenţa unui litigiu care ar fi demarat în 2008. Antreprenorul care a construit blocul – SC „Lovely House” SRL – ar fi avut o datorie faţă de firma „Belvilcom” SRL. Aceasta din urmă i-ar fi vândut pe 1 iulie 2008 54,845 tone de oțel forjat la preţul de 400 de mii de euro. Tranzacţia ar fi avut loc în Zona Liberă Galaţi. SRL „Lovely Hause” nu şi-ar fi onorat obligaţiile şi firma care i-a vândut oțelul a acţionat-o în judecată solicitând încasarea datoriei.

La 25 decembrie 2008, judecătorul Judecătoriei Economice de Circumscripţie, Victor Orândaş, a emis hotărârea de încasare din contul SC „Lovely House” în beneficiul  SC „Belvilcom” SRL a sumei de 400 de mii de euro. La începutul anului 2011, executorul judecătoresc Olga Buzadji a intentat procedura executorie, iar la 11 aprilie 2011, a întocmit procesul-verbal de sechestru al bunurilor imobile situate pe str. Petru Rareş 36, fără a informa însă deţinătorii de drept ai acestor bunuri. Unii dintre proprietarii imobilelor au aflat despre litigiu în preajma licitaţiei care a avut loc pe 11 iunie 2012, când 53% și 64% din suprafaţa demisolului şi subsolului au fost scoase la vânzare, ei fiind invitaţi să participe la licitaţie.

„Am fost mirată, deoarece am cumpărat apartamentul în trei rate şi am achitat circa nouă mii de euro pentru garaj şi spaţiul de parcare. Prin decizia instanţei, eram pusă în situaţia de a-mi răscumpăra cota parte din acest bun imobil”, ne spune Svetlana Ursu, unul dintre proprietarii garajului. „Pe moment, aşteptăm decizia instanţei la care ne-am adresat. Am documentele care confirmă că bunurile îmi aparţin, am achitat pentru ele peste 20 de mii de euro, deocamdată nu ni se interzice accesul către acestea şi suntem dispuşi să ne apărăm drepturile până la urmă”, a declarat un alt proprietar Grigore Alerguş.

Datoria încasată de fiul lui Colenco

Pe parcursul executării, Asociaţia de coproprietari a informat executorul judecătoresc Olga Buzadji că fostul antreprenor nu mai deţine cote părţi asupra bunurilor imobile respective, prezentându-i documentele de rigoare, dar executorul a ignorat acest fapt, evitând să invite conform legii reprezentanţii ÎS „Cadastru” pentru a face acte de constatare la faţa locului. „Antreprenorii care dau în primire clădirea sunt obligaţi, la finisarea construcţiei, să transmită, cu titlu gratuit, spaţiul care îl constituie căile de acces şi cele de deservire a blocului. Persoanele în cauză au găsit însă o nouă modalitate de a face bani. Acum ei pretind să fie făcută o nouă delimitare a spaţiului, vor înghesui proprietarii de parcări şi vor acapara mai bine de jumătate din demisol şi subsol”, ne spune avocatul Petru Bălănel. Nu mai puţin straniu în acest dosar e că, la 17 aprilie 2012, prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie, acelaşi judecător Victor Orândaş a emis încheierea prin care lui Anton Colenco, fiul fostului preşedinte al Curţii de Apel Economice (CAE), Aureliu Colenco, i-au fost cesionate drepturile asupra titlului executoriu în valoare de 225 de mii euro. Adică, SRL „Belvilcom” îi cedează lui Anton Colenco dreptul de a cere de la SRL „Lovely House” o parte din datorie.

„Ţinând cont că acesta e fiul fostului preşedinte al CA Economice, Aureliu Colenco, considerăm că părţile în proces, SC „Belvilcom” SRL şi „Lovely House” SRL, cu complicitatea fostului preşedinte al CAE, Aurel Colenco, prin trafic de influenţă au fabricat dosarul respectiv, cu scopul de a acapara aceste bunuri imobile. Avem suspiciunea că dosarul a fost fabricat în 2011, deşi figurează că ar fi început în 2008. În acest sens, vom solicita expertiza unor documente din dosar”, ne mai spune avocatul Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu, Petru Bălănel.

Întreprinderea din România neagă

Nu mai puţin important e că, la solicitarea avocatului, directoarea  Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan, a informat proprietarii că acea cantitate de oțel forjat, care, chipurile, a fost livrat în Zona Liberă Galați, într-adevăr a existat fiind cumpărată de SC „Belvicom” în 2006 la un preţ de 92 mii de dolari şi a fost depozitată în spaţiul oferit în arendă de administraţia Zonei Libere Galaţi.

În octombrie 2009, administraţia Zonei Libere Galaţi a acţionat însă firma în cauză în judecată, deoarece aceasta s-a eschivat de la plata arendei. Drept rezultat, de către executorul judecătoresc din Galați a fost aplicat sechestrul asupra cantității de 54,845 de tone, aceasta fiind realizată la licitație unei întreprinderi din România în mai 2010 la prețul de 7700 de euro. E vorba de aceeași cantitate de oțel pe care SC „Belvilcom” SRL pretinde că a livrat-o SC „Lovely House” în 2008.

Angela Ivan a mai comunicat că SC „Lovely House” SRL nu a făcut nicio solicitare către administraţia Zonei Libere Galaţi referitor la scoaterea cantităţii de 54,845 de tone de oţel aliat forjat din Zona Liberă Galaţi şi nici nu a avut relaţii contractuale cu această firmă.

Solicită ajutorul MAI şi PG

La 15 mai 2012, executorul judecătoresc Olga Buzadji a emis o încheiere prin care cotele părți din imobilele menționate au fost scoase la licitaţie. Licitaţia a fost câştigată de SC „Elevatexpo”SRL, firmă administrată de Igor Chirica, fratele directorului „Belvilcom”, Vasile Chirica. La scurt timp după licitaţie, bunul a fost ipotecat la „Moldindcombank” în contul unui credit de peste 6,5 milioane de lei. La întrebarea cum a fost posibil să fie ipotecat un bun disputat în instanţă, Vasile Chirica susţine că în schimbul acestui credit au ipotecat nu doar partea din imobilul de pe str. Petru Rareş 36, ci şi un apartament şi un oficiu din centrul Chişinăului.

„Am informat persoanele care deţin titluri de proprietate că drepturile lor nu vor fi afectate nicicum şi că suntem gata să semnăm noi garanţii în acest sens. Conform deciziei judecătoreşti, ne revin 53% şi 64% din subsol şi demisol. Ei nu prezintă nicio explicaţie în baza cărui document stă maşina cutare în partea noastră de parcare, dar spun că noi suntem raideri”, afirmă Chirica. Întrebat cum a fost constituită datoria de 400 de mii de euro, din moment ce nimeni nu s-a arătat interesat de soarta fierului din România, Chirica ne spune că „Belvilcom” a vândut fierul către „Lovely House” în 2008, au un contract semnat aici la Chişinău, „dar nu ştim care a fost soarta acestuia de mai departe”.

Declaraţia sa însă se contrazice cu faptul că, în 2010, firma sa a delegat un reprezentant care urma să conteste decizia instanţei prin care cele 54 de tone de fier au fost scoase la licitaţie cu 7000 de dolari.

Pe moment, proprietarii au depus plângeri la MAI şi Procuratura Generală. Cazul este investigat de Procuratura Râşcani, care deocamdată nu a luat însă o decizie finală de a porni sau nu un dosar penal pe marginea acestui caz.