Cum supraviețuiesc poeții în Est și în Vest

towrite

Anul trecut am supraviețuit datorită bursei acordate de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (USM). Aceasta, firește, nu mi-a acoperit decât o mică parte din cheltuielile anuale, dar fără ea nu aș fi rezistat. Bursele de creație nu au fost inventate în R. Moldova, astfel de modalități de susținere a oamenilor de artă sunt răspândite în Europa.

Bursele USM, o necesitate

Inițiativa USM de a acorda burse a entuziasmat scriitorii, unii dintre ei au primit acest sprijin în ultimii ani, alții își doresc să-l obțină de-acum înainte. „Pentru 2016, au fost depuse 12 dosare ale scriitorilor candidați, dar numai unii din ei vor fi selectați. Anul acesta, USM va acorda mai puține burse decât altădată, avem mari dificultăți de ordin financiar”, a declarat pentru Jurnal de Chișinău Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din RM.
Ca invitată la Festivalul Internațional Transpoesie din Bruxelles, organizat de EUNIC (Uniunea Europeană a Institutelor Culturale Naționale), am apreciat lecturile și dezbaterea ”Criză și Poezie” de la casa Internațională de Literatură ”Passa Porta”, dar marea mea curiozitate era să aflu cum funcționează poeții în Europa. Din ce există? Au susținere din partea statului? În ce tiraje apar cărțile de poezie? E prestigios ori periculos să fii poet într-o țară sau alta? La aceste întrebări mi-au răspuns oameni de litere din Belgia, Franța, Italia și Turcia.

Piet Joostens, coordonator de programe, ”Passa Porta”, Bruxelles:

piet_joostens

„A fi poet în Belgia nu mai e ”prestigios” de multă vreme. Iar după cel de-al Doilea Război Mondial, poezia nu mai e nici ”periculoasă”. Pentru a supraviețui, aproape toți poeții din Belgia trebuie să aibă o slujbă, o leafă. Poeții cei mai buni, mai vizibili, pot primi o bursă care le permite să termine un manuscris. Poeții flamanzi (neerlandofoni) solicită sprijin Fondului Flamand pentru Literatură, iar poeții belgieni francofoni sunt ajutați de către Serviciul de Promovare a Literaturii. Cât privește ”Passa Porta”, aceasta e o organizație literară subvenționată de cele două comunități culturale din Belgia (Flandra și Federația Wallonie-Bruxelles). Nu suntem o instituție de stat, dar întotdeauna ne bucurăm de sprijin din partea celor doi miniștri ai Culturii din Belgia”.

Peter Ghyssaert, poet, Belgia:

Peter_Ghyssaert„Poeții își câștigă pâinea din alte venituri decât acelea generate din poezie. Un poet poate fi subvenționat dacă se adresează unor comisii literare. Sistemul de burse (subvenții) este bine gândit, cel puțin în Flandra. În afară de aceasta, există numeroase case literare în Belgia (”The Buren”, ”Passa Porta”, ”Poëziecentrum Gent”) care oferă poeților o platformă și funcționează ca intermediari între poeți și public.

Să fii astăzi poet în Europa Occidentală înseamnă să stai deoparte creându-ți lucrările dificile/fantastice/valabile din punct de vedere critic. Dar dintr-o poziție istorică de marginalitate aproape moștenită, poeții se pot trezi brusc inundați de atenția publicului, în lumina reflectoarelor.
Este oare periculos să fii poet? Din ceea ce cred eu că înseamnă limbaj, ar trebui să fie. Limbajul e sistemul care ne transportă nu doar mesajele, dar și visele, credințele și gândurile, deci el funcționează la nivel subteran.
Cine are nevoie de poezie? Cine are nevoie de artă? Răspuns: nimeni sau oricine”.

Cristina Alziati, poetă, Italia:

Cristina Alziati„Nu mă ocup de poeți, eu doar scriu poezie. Nu frecventez medii literare și nu sunt legată de grupări, reviste literare etc. În Italia, chiar și cei mai faimoși, mai vânduți poeți trebuie să lucreze, să aibă un serviciu, pentru a supraviețui”.

Mehmet Yașin, poet, eseist, Turcia:

Mehmet Yasin„Deși poezia are o tradiție foarte puternică și bogată în Turcia, astăzi îi vine greu să se mențină în societate. Poezia a început să devină mai activă în rețelele de socializare, pe bloguri, în reviste digitale etc. Dar supraviețuiesc și câteva mici reviste de poezie tipărite. Cele mai influente reviste cuprind materiale din toate artele.
Cred că de poezie au nevoie mai ales tinerii turci care scriu poezie și vor să se afirme. Deseori, directorii de reviste se plâng că primesc lunar 1000 de poeme pentru reviste. Dar când editorii publică un volum de poezie, abia dacă se vând 500 de exemplare. Deci, numărul ”poeților” e mai mare decât numărul ”cititorilor de poezie”. Aș mai menționa, că pentru poeții tineri, este dificil să-și tipărească volumele la edituri mari, profesioniste.
În Cipru, situația e și mai lipsită de speranță. Un număr limitat de cititori urmărește activ poeții și textele lor. Ciprioții mai degrabă află noutățile din domeniul literar/poetic din mass media, ziare, radio, TV, internet, decât din reviste literare tipărite”.

Stéphane Bouquet, poet, scenarist, Franța:

Stephane BOUQUET„Poetul în Franța trăiește mai ales din ajutoare, rezidențe, ateliere de scriere sau cursuri. Sau are altă meserie. Eu scriu scenarii și caiete-program pentru teatre. De fapt, aș putea spune că poezia nu interesează pe nimeni în Franța și că totul se petrece într-un mediu foarte îngust, iar cei din mediul respectiv își distribuie banii între ei.
Dacă e prestigios sau periculos să fii poet? Acest lucru nu interesează pe nimeni, o știu din experiența mea. Când mă întâlnesc cu oamenii, le spun că sunt poet și scenarist. Inevitabil, ei mă întreabă despre scenarii, niciodată despre poezie. Aș mai adăuga că în presa franceză nu există cronici la cărțile de poezie, spre deosebire de alte țări.
Practic, nu există cititori de poezie în Franța. Dintr-o carte de poezie abia dacă se vând 100 de exemplare, dar cel mai adesea ¬– 20. Repet, nimeni nu are nevoie de poezie în Franța”.

La Gala USM s-au acordat şase burse de creație

Pe 24 iunie curent s-a desfășurat Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din R. Moldova. În total, au fost acordate 20 de premii pentru poezie, critică literară, publicistică, debut, traduceri, literatură pentru copii. Consiliul Uniunii Scriitorilor a desemnat și deţinătorii Premiilor de Excelenţă, Opera Omnia, au fost oferite Premiul pentru Relații Culturale, premii speciale. Au fost acordate, de asemenea, șase burse de creație ale Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Irina Nechit

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit