Cum să utilizăm Wikipedia

ŞTIINŢĂ // Proiectul a atras mii de admiratori şi, în acelaşi timp, mii de detractori

Wikipedia a sărbătorit în acest sfârşit de ianuarie un deceniu de la lansare. În decursul a zece ani, publicaţia a atras mii de admiratori şi, în acelaşi timp, mii de detractori. Primii privesc enciclopedia drept un fenomen similar celui al lui Copernic, în timp ce ultimii o consideră ca destabilizare a domeniului ştiinţific.

Demagogia wikipediană

„Ideea de succes” a acestei enciclopedii constă în faptul că oricine poate redacta un articol despre orice. Toţi, fără excepţie, pot fi enciclopedişti, la fel cum toţi pot fi fotografi, editori, scriitori, istorici, filozofi, jurnalişti, critici literari etc. Pornind de la această idee, publicaţia nu are un comitet de redactare. Cei care participă la elaborarea/dezvoltarea acestui proiect o fac voluntar.

Admiratorii enciclopediei consideră acest fapt ca progresist deoarece, în opinia lor, cerinţa semnăturii apare ca o reminiscenţă a discursului de autoritate care a domnit mii de ani în domeniul ştiinţific şi care a frânat dezvoltarea acestuia.

Anonimatul articolelor facilitează luarea de cuvânt, înlătură inhibiţiile ce îi suscită în mod inevitabil, chiar şi unui specialist, ideea de a ţine un discurs de autoritate asupra unei anumite teme. Semnătura şi noţiunea de copyright, pentru cei care fac pledoarie pentru Wikipedia, constituie nişte reziduuri ale mass-media imprimate, inadecvate lumii mediatice.

Laxism în domeniul ştiinţei

Această toleranţă/ignoranţă a favorizat strecurarea unor erori improprii lucrărilor cu caracter enciclopedic precum derapajele de subiectivitate, insinuările şi etichetările la adresa unor personalităţi (articolul biografic al unui jurnalist american, John Seigenthaler, redactat de un vecin maliţios, arăta că jurnalistul ar fi fost implicat în asasinatul lui Robert Kennedy (1968)), încurajarea contribuţiilor factologice în defavoarea textelor de sinteză, elaborarea articolelor din date dispersate, fără viziune de ansamblu.

De multe ori, informaţiile nu sunt echilibrate şi, într-un articol de ordin general, un element secundar ar putea fi dezvoltat în detrimentul altor aspecte pentru simpla raţiune că voluntarul a găsit mai multă materie pentru a dezvolta subiectul său favorit. Intrările cele mai deficiente sunt adesea cele despre care fiecare crede că posedă informaţii pertinente.

În plus, informaţiile pot proveni de la persoane sau societăţi care se servesc de Wikipedia pentru a-şi asigura publicitatea sau pentru a modifica anonim unele date obiective care îi dezavantajează.

Cel mai grav, având în vedere lipsa spiritului critic şi ignoranţa răspândite în mediul jurnaliştilor, profesorilor şi studenţilor, este că aceste erori sunt tirajate în ziare, reviste şi cărţi.

Balon de oxigen pentru culturile mici

În acelaşi timp, Wikipedia dispune de anumite atuuri în raport cu enciclopediile tradiţionale. Fiecare limbă poate avea propria versiune Wikipedia. Legăturile hipertextuale permit cititorului de a trece printr-un click al şoricelului de la o versiune la alta şi de a compara, pentru un anumit articol, abordarea făcută în alte limbi. Drept exemplu în acest sens ar putea servi articolul Basarabia pentru versiunea română şi rusă. Comparând cele două versiuni lingvistice, vom observa pregnanţa tradiţiilor naţionale în tratarea subiectului.

Totodată, enciclopedia oferă posibilitatea culturilor mici de a-şi păstra limba şi de a-şi face cunoscută opinia asupra unor evenimente istorice sau de alt caracter.

Un alt avantaj al Wikipedia constă în faptul că un cititor, fiind interesat de un articol propriu unei culturi străine, poate accesa definiţia dată de un colaborator local al acesteia, care va fi mult mai exactă decât cea din versiunea din afara ţării de origine.

Trebuie să semnalăm că aceeaşi posibilitate le comportă şi unele capcane, cum ar fi cazul Republicii Moldova în care, în special în timpul guvernării comuniste, exista un clivaj pregnant între autorităţi şi intelectualitate în privinţa unităţii de neam dintre moldoveni şi românii din dreapta Prutului.

Wikipedia ca sursă

Enciclopedia este foarte solicitată şi, datorită numărului mare de utilizatori, e referinţa care apare prima cel mai frecvent. Această situaţie îi face pe utilizatori, după ce au citit articolul Wikipedia, să nu mai folosească şi alte motoare de căutare.

În cazul în care dorim să facem din Wikipedia o sursă, să o facem printre altele. Utilizatorul Wikipedia trebuie să demonstreze spirit critic, în special în cazul intrărilor ce ţin de ştiinţe umanitare, să confrunte de fiecare dată articolele versiunii în limba maternă cu versiunile în alte limbi şi, în mod obligatoriu, cu alte izvoare, să fie capabil a utiliza, critica sursa şi, eventual, a evita capcanele.

Ilie Gulica