Cum putem obţine servicii de mai bună calitate?

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ // Reforma de descentralizare  şi beneficiile ei pentru omul de rând

O administraţie publică locală modernă, care ar presta servicii de mai bună calitate, la un preţ optimal, în corespundere cu cerinţele şi preferinţele cetăţenilor. Asta se doreşte prin procesul de descentralizare, proces prin care au trecut mai multe ţări europene şi care a demarat şi în Republica Moldova. Mai multe detalii despre reforma de descentralizare aflăm de la Victoria Cujba, şef adjunct al Direcţiei Politici de Descentralizare din cadrul Cancelariei de Stat.

– De ce avem nevoie de descentralizare şi ce va aduce ea pentru omul de rând?

Principalul scop al politicii de descentralizare este consolidarea capacităţilor administraţiei publice locale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.

Omul de rând va sesiza efectele descentralizării prin îmbunătăţirea serviciilor esenţiale (servicii comunale, educaţie, ordine publică, medicale, protecţie socială etc.), în special în mediul rural – creşterea numărului de beneficiari pe tipuri de servicii; sesizarea costurilor de furnizare suportabile economic şi financiar, ca pondere în bugetele de familie (apă şi canalizare, transport public, colectarea deşeurilor, agent termic etc.).

Schimbându-se modelul procesului decizional, de la un sistem excesiv centralizat către un sistem optim descentralizat, omul de rând va fi implicat în mod direct în procesul de luare a deciziilor, ceea ce va determina, în final, calitatea vieţii sale.

Continuă consultările publice cu toate părţile interesate

– Doamnă Cujba, ştim că descentralizarea se va produce etapizat. La ce etapă ne aflăm acum?

Pentru a implementa etapizat Reforma de Descentralizare, au fost întreprinse mai multe activităţi. La prima etapă, Guvernul a reconstituit Comisia paritară pentru descentralizare, urmare a unui proces extins de consultări publice cu toţi actorii interesaţi din domeniu. Ulterior, Comisia paritară a creat grupurile de lucru pentru descentralizare. Actualmente, suntem la etapa de elaborare a Strategiei Naţionale de Descentralizare şi concretizare a acţiunilor pe termen imediat, pe termen mediu şi pentru o perioadă mai îndelungată.

Grupurile de lucru au înaintat propuneri de perfecţionare a cadrului legal privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale; au identificat soluţii de descentralizare a serviciilor publice şi delimitare a competenţelor între autorităţile publice centrale şi locale; au reexaminat  sistemul finanţelor publice locale, sistemul care reglementează regimul patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale etc.

Pentru a îmbunătăţi calitativ şi a definitiva proiectul Strategiei de Descentralizare, activitatea noastră continuă cu desfăşurarea consultărilor publice cu toate părţile interesate, în ateliere de lucru, mese rotunde, cu participarea activă a reprezentanţilor administraţiei publice locale, inclusiv a reprezentanţilor Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM).

Concomitent, Cancelaria de Stat promovează diverse instrumente de comunicare şi promovare a priorităţii de descentralizare, inclusiv diseminarea informaţiei prin intermediul paginii oficiale web (www.descentralizare.gov.md), destinate Reformei de descentralizare.

Până la implementarea Strategiei, este necesar de a definitiva analizele privind impactul presupus al soluţiilor identificate, consultarea lărgită a documentului elaborat, îmbunătăţirea documentului urmare consultărilor şi înaintarea spre aprobare conform procedurilor legale. După aprobare, Cancelaria de Stat, autorităţile administraţiei publice, care gestionează domenii supuse descentralizării vor putea iniţia implementarea unor proiecte-pilot.

– Credeţi că autorităţile locale sunt pregătite pentru a prelua noi atribuţii în contextul reformei de descentralizare? Cum putem determina gradul lor de pregătire?

Vorbind despre capacitatea autorităţilor locale, trebuie să menţionăm că unităţile administrativ-teritoriale, conform legii, pot fi recunoscute viabile dacă dispun de resurse pentru gestionarea eficientă a competenţelor ce le revin şi dacă cheltuielile administrative ale acestora nu depăşesc 30 la sută din suma totală a veniturilor proprii.

În realitate, constatăm, cu regret, foarte mari devieri de la criteriile stabilite. Respectiv, se impune necesitatea identificării unor noi rezerve şi soluţii privind extinderea bazei pentru generarea veniturilor proprii.

Pentru a minimaliza riscurile şi a determina obiectiv gradul de pregătire a administraţiei publice locale, Guvernul a iniţiat un proces de evaluare a capacităţilor primăriilor şi consiliilor locale, într-o serie de localităţi din republică, conform unei metodologii elaborate de experţii Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată, în coordonare cu Cancelaria de Stat. Gradul de pregătire a APL va putea fi stabilit în baza studiilor care cuprind mai multe componente, precum: evaluarea cadrului general de activitate al primăriilor şi consiliilor locale; analiza atribuţiilor administraţiei publice cu acoperire financiară şi fără; managementul resurselor umane; capacitatea de atragere a investiţiilor; managementul financiar ş.a.

– Care va fi mecanismul de acoperire financiară pentru competenţele care vor fi transferate de la autoritatea centrală la autorităţile locale?

Una din sarcini în contextul descentralizării este reexaminarea sistemului de venituri şi transferuri ale autorităţilor locale, astfel încât sistemul în cauză să fie constituit pe baze obiective şi previzibile, cu separarea bugetelor administraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II, care nu descurajează efortul fiscal propriu, ci dimpotrivă, consolidează managementul financiar al autorităţilor locale şi stimulează participarea cetăţenilor la gestionarea bugetelor locale.

Transferul competenţelor către administraţia publică locală  presupune ca sistemul de finanţare şi alocare a patrimoniului să  corespundă principiului: resursele financiare şi patrimoniul urmează funcţia. Pentru a întări echitatea şi răspunderea faţă de cetăţeni, trebuie să existe corelare între teritoriul unde se efectuează prestarea unui serviciu de către autoritatea locală şi cel de pe care se colectează impozitele locale. De asemenea, trebuie să existe o corespondenţă între puterea de decizie şi responsabilitate sau: cine decide se confruntă cu consecinţele deciziei sale.

Cine decide se confruntă cu consecinţele deciziei sale

– Factorul politic va influenţa mersul procesului de descentralizare?

Desigur că unul din factorii care determină evoluţia procesului de descentralizare este voinţa politică. Dar credem că în Republica Moldova există suficiente argumente pentru ca un domeniu atât de important, aş spune cel mai important, cum e domeniul administraţiei publice locale, care este pilonul unui stat modern, să fie în atenţia politicienilor şi să beneficieze de deplină susţinere. Nimeni nu poate să conteste necesitatea consolidării capacităţilor administraţiei publice locale, să neglijeze necesitatea îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate de administraţia publică cetăţenilor săi, sau – în context politic – alegătorilor săi. Cursul reformelor derulate va continua inevitabil, ba chiar trebuie să ia o mai mare amploare la etapa implementării Strategiei de descentralizare.

– Care ar fi eventualele riscuri ale reformei de descentralizare? Cum pot fi evitate?

Descentralizarea nu înseamnă numai substituirea unui obiectiv situat la nivel naţional cu unul local, ci modificarea, în principiu, a modului de luare a deciziilor, accentul fiind pus pe apropierea deciziilor de cetăţeni. În acest context, un eventual risc ar fi implicarea insuficient de activă a tuturor actorilor în implementarea politicilor de descentralizare. Dar eventualele riscuri pot fi diminuate sau evitate, având la baza deciziilor argumente şi analize de impact, calcule economice, modelări matematice ale opţiunilor de politici, campanii ample de informare şi instruiri specializate.

Suntem susţinuţi financiar de partenerii de dezvoltare

– Care sunt factorii-cheie pentru desfăşurarea cu succes a reformei de descentralizare?

Dintre factorii-cheie care determină succesul Reformei de Descentralizare aş menţiona voinţa şi activismul politic; instituirea unui cadru instituţional adecvat; corelarea procesului cu cadrul legal şi normativ; existenţa unei viziuni complexe privind reforma administraţiei publice centrale şi locale; implicarea activă a tuturor părţilor interesate în procesul decizional; stabilirea unor responsabilităţi concrete pentru  actorii implicaţi în Reforma de descentralizare; disponibilitatea partenerilor de dezvoltare de a asigura asistenţă Guvernului RM.

– Guvernul dispune de suma necesară pentru elaborarea şi implementarea Strategiei de descentralizare?

În eforturile de a implementa Reforma de Descentralizare, Guvernul RM este susţinut financiar de partenerii de dezvoltare.

Pentru elaborarea Strategiei de Descentralizare avem tot suportul în cadrul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată, susţinut financiar de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei.

De asemenea, Guvernul beneficiază de asistenţa experţilor Consiliului Europei, inclusiv la elaborarea Strategiei de descentralizare. Concomitent, Consiliul Europei s-a arătat disponibil de a extinde asistenţa financiară pentru Reforma de Descentralizare, la etapa de implementare a Strategiei. Pe moment, Cancelaria de Stat este în proces de elaborare a unui concept comun de finanţare pe dimensiunea descentralizare din partea Consiliului Europei.

Relevant în acest sens este şi suportul Guvernului SUA, prin intermediul Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională, urmare a semnării recente a Acordului în valoare de 12 mil. dolari, care vizează Reforma de Descentralizare şi presupune suport pentru autorităţile publice locale.

Natalia COSTAŞ