Cum poţi ajunge criminal

CRIMĂ // Şi-a dorit foarte mult un copil şi a furat unul

Cică, Dumnezeu râde întotdeauna de oamenii care îşi fac mari planuri pentru viitor. Că e adevărat sau nu, rămâne de văzut, dar una ştiu cu siguranţă – lui Costi Burlacu (nu e vorba de interpretul nostru) chiar nu i-a mers deloc. Casă şi-a făcut după cum i-a fost gustul, nevastă nouă şi-a luat, căci prima îl cam obosise, însă copii nu i-a dat Domnul nici cu prima, nici cu a doua soţie. Şi s-a străduit omul pentru că era tânăr şi în puteri.

Medicii îl încurajau şi ei, dar degeaba. Anii treceau, avea de toate, dar pentru cine să agoniseşti avere? Erau zile când nu-i venea să tragă acasă. Dă-o naibii de viaţă! Vecinu-său, un prăpădit de om, la care nu adunai la o masă nicio lingură de fărâmituri, avea cinci copii, ziulica întreagă se auzea mare veselie din curtea lui. Îi venea greu să-şi închipuie unde dorm atâtea suflete în cocioaba ceea.

Necazul lui Costi

Ar fi fost în stare să dea toată averea pentru un copil. L-ar fi ţinut în braţe cât e ziulica de mare, l-ar fi purtat cu el peste tot, i-ar fi cumpărat orice, dar uite că nu-i şi gata. Îl bătea uneori gândul să înfieze vreunul de la orfelinat, dar tot atunci se înspăimânta să nu aducă în casa lui un pui de criminal care i-ar lua viaţa într-o zi. Se uita cu ură şi dispreţ la nevasta lui care, an de an, se făcea tot mai rotundă şi mai rotundă, i se sprijinea bărbia de sâni. Şi într-o zi n-a mai răbdat-o şi a trimis-o naibii. „Ia-ţi ce vrei din casa mea, îţi cumpăr apartament şi du-te să nu te mai văd!” Cea de-a treia, Olguţa, era şi subţirică la trup, şi  vioaie, şi, mai ales, tânără. „Uite asta, îşi zicea Costi, o să-mi nască neapărat un copil!” Dar Dumnezeu, v-am spus deja, tare se mai amuză pe seama celor care îşi fac planuri măreţe. Nici a treia nevastă nu a născut.

Furtul

Într-o zi, mergea Costi pe bulevardul central al capitalei şi a văzut înaintea lui o copiliţă de vreo doi ani. Singură. Posibil că ieşise din vreo curte sau din biserica de la colţul străzii şi, ca toţi copiii care nu au spaimă de nimic şi de nimeni, se rostogolea pe picioarele-i dolofane tot înainte. Costi s-a uitat împrejur şi n-a văzut niciun om. Ce-a făcut bărbatul? A înhăţat fetiţa, a prins un taxi şi a fugit la vila lui din preajma Chişinăului. De acolo i-a telefonat nevestei, i-a ordonat să facă valizele, să ia din casă toate documentele lor şi să se întâlnească într-un loc anume. „Plecăm la odihnă pe mai mult timp cu maşina. Ne vom opri acolo unde o să ne placă…” De unde să bănuiască nevastă-sa că într-o clipă de nebunie Costi al ei a devenit criminal! Vă daţi seama că s-a înspăimântat femeia. Câte a încercat să-i spună ea, dar totul în zadar. El şi-a băgat în cap că, după atâtea rugăciuni, Dumnezeu i-a scos în cale fetiţa asta şi că ea este a lui şi a lui va rămâne pe veci. Tot atunci au plecat din Chişinău.

Visul, aproape împlinit

Au locuit un timp la o pensiune, apoi s-au mutat la alta şi tot aşa cam vreo trei luni. Nevasta lui Costi trăia cu frica în sân, nu dorea să facă puşcărie din cauza lui, dar nici să-l părăsească nu se îndura. Costi era un om care scotea bani din orice, avea de toate, putea să-şi permită orice i-ar fi poftit inima. Cum să laşi atâta bogăţie?! Vă mai spun că, după o vreme, s-a întors Costi în oraş, şi-a scos casa de vânzare şi şi-a cumpărat alta într-un sector mai select al capitalei. Acolo, şi-a zis el, nimeni n-o să-l bănuiască că are un copil furat.

Anii treceau, fetiţa creştea şi ea. Era o copilă drăguţă şi deşteaptă şi ţinea mult la părinţi, doar îi credea ai ei! Avea actele în regulă, nu se ştie nici până azi cum au făcut rost de ele.  Pentru rude, Mirela trecea drept copil înfiat, pentru cei străini – unicul odor născut în cuplul Burlacu.

Descoperirea crimei

Zic, anii treceau… Iată că fetiţa a terminat liceul, a intrat la facultate şi, împreună cu părinţii, se pregăteau pentru o călătorie în Egipt. Aşa a hotărât Costi Burlacu să însemne majoratul fetei. Toate bune până aici. Nimeni nu l-a bănuit niciodată că are pe conştiinţă un păcat atât de mare, doar nevastă-sa tresărea la orice sunet de telefon şi la orice om străin care suna la uşa lor. Dacă-i spunea lui Costi că poate face puşcărie, el îi răspundea la modul serios: „Fie, dar, cel puţin, m-am simţit şi eu tată”. Zic, erau în toi pregătirile pentru plecarea în străinătate, când iată că le-a trecut pragul un verişor de-al Olguţei împreună cu cumătrul lui. Ultimul venise să-i dea o mână de ajutor verişorului.

Străinul, după ce s-a uitat lung la fată, s-a repezit la ea şi i-a ridicat părul de la ceafă. Mirela avea acolo un semn de la naştere. „Cum a ajuns fata mea în casa dumneavoastră?!”, i-a întrebat străinul pe stăpâni. „De atâţia ani o căutăm… Mamă-sa s-a pierdut de necaz şi noi toţi de atunci suntem neoameni. De 15 ani, soacră-mea stă la pat. Spuneţi-mi cum a ajuns ea aici?! Că e a mea nu există nicio îndoială. Dacă vreţi să ştiţi, mai are un semn şi pe coapsă.” Bărbatul parcă îşi ieşise din minţi, îl scutura pe Costi ca pe un tufar de liliac. Olguţa, albă la faţă, s-a aşezat pe o canapea şi tăcea. Doar Mirela şi verişorul mâne-sa îşi roteau ochii când la unul, când la altul şi nu ştiau ce să facă. Parcă nu le venea a crede ce se întâmplă în ochii lor.

Verişorul Olguţei ştia că lui cumătru-său, cu ani şi ani în urmă, i se pierduse un copil. Dar toţi îl credeau mort. Să fie oare adevărat că tânăra asta e tocmai acel copil pierdut? Dacă-i aşa, cum a ajuns în familia lui Costi?

Procesul

A fost un proces care a durat mult. Costi a spus la judecată că o tânără femeie a bătut într-o zi la uşa lor şi a cerut un pahar cu apă. Ţinea în braţe un copil. Când s-a întors Olguţa cu apa, în faţa casei era copilul singur. Femeia dispăruse şi ei, soţii Burlacu, creştini fiind, nu puteau lăsa pruncul de izbelişte. L-au crescut ei, dar nici prin gând să le treacă că pruncul era furat.

Au fost învinuiţi la judecată că n-au anunţat poliţia, organele de tutelă şi curatelă… Costi a fost judecat, dar, spre norocul lui, a fost amnistiat cu prilejul unei aniversări. Mirela locuieşte şi astăzi cu ei, deşi se duce şi în familia tatălui biologic, care, fiind însurat a doua oară, are alţi copii de la nevasta actuală.

Lidia BOBÂNĂ

The following two tabs change content below.
Lidia Bobână

Lidia Bobână