Cum mi-a distrus sexul în trei relaţia

CONFESIUNE // Am vrut să-i dovedesc unui bărbat cât de mult îl iubesc şi am sfârşit prin a ajunge să-l urăsc!

Prea multă iubire poate distruge o relaţie la fel de uşor ca nepăsarea. Din păcate, ambele m-au transformat din „iubita lui Vlad” în Oana. Simplu! Pe unele site-uri am văzut că se abordează teme îndrăzneţe despre cuplu şi relaţii, de aceea m-am decis să îmbogăţesc arhiva articolelor voastre şi cu povestea mea. Cred ferm în vorba „învaţă din greşeli”, chiar dacă greşelile sunt ale altora.

Iar eu tocmai am comis cea mai mare greşeală a vieţii mele. Am vrut să-i dovedesc unui bărbat cât de mult îl iubesc şi am sfârşit prin a ajunge să-l urăsc!

Cu Vlad am avut o relaţie pe toată durata facultăţii şi, după trei ani şi un pic, el mi-a spus că ar fi momentul să aducem ceva nou în viaţa noastră… sau pe cineva. Ca femeie, pot spune că înţeleg fantezia bărbaţilor de a face sex cu două femei. Sinceră să fiu, când mă uit la un film pentru adulţi, chiar mă incită aceste scenarii. Desigur, realitatea bate filmul, şi nu neapărat în sensul erotic.

Sunt genul de femeie care ştie că uneori satisfacţia sexuală n-are nimic de-a face cu sentimentele, cel puţin în cazul bărbaţilor. Desigur, asta am aflat-o pe pielea mea cu vârf şi îndesat. Partidele mele de sex cu Vlad erau destul perverse, cel puţin după standardele prietenelor mele, care îmi spuneau că sar calul şi oare ce o să mai fac cu el peste zece ani, dacă de acum ne facem cadouri din sex-shop-uri.

Realitatea bate filmul

În fine, când mi-a propus să facem sex în trei, cu încă o femeie, n-am zis nu din start. I-am explicat că trebuie să-mi imaginez un pic cum ar decurge lucrurile, căci e o piatră de încercare să-ţi vezi iubitul cu alta, oricât de dezinhibată ai fi în pat. El n-a stat locului. A început să ducă muncă de convingere cu mine. Mi-a spus că se va mândri să aibă o iubită aşa ca mine, care ştie să-i îndeplinească fanteziile fără teamă. Practic, spunea că sexul în trei ne va apropia şi mai tare. Până la urmă, am zis că dacă se iveşte ocazia, voi accepta. Evident, Vlad a făcut tot posibilul să dăm nas în nas cu „ocazia” perfectă.

Într-o sâmbătă seară, am ieşit în club şi mi-a ieşit imediat în ochi o tipă foarte sociabilă din cercul nostru de prieteni. Foarte prietenoasă cu mine, m-a luat la dans, s-a oferit să vină cu mine până la baie şi îmi oferea tot timpul de băut din paharul ei. Iar Vlad se gudura pe lângă noi. Am văzut că evita să se apropie de mine şi să mă ia de lângă ea ca să dansăm doar noi doi. Într-un final, pe o melodie cu versuri sugestive, ameţită şi euforică, am avut parte de primul meu sărut cu o femeie. E o senzaţie total diferită faţă de sărutul cu un bărbat. Buzele ei erau fine, sărutul era moale, timid chiar, iar eu simţeam că mi-aş dori să merg mai departe.

Inevitabilul s-a produs. Am ajuns la noi acasă cu ea, neştiind exact ce vom face. Vlad ştia. Ne-a încurajat să „interacţionăm” ca să zic aşa. După care, ei doi s-au sărutat. În acel moment, am trăit o senzaţie foarte ciudată.

M-am simţit de parcă eram anesteziată. Voiam să acţionez, să îi separ, dar nu puteam. Eram mută, surdă, dar nu oarbă. Iar când ambii mă atingeau, simţeam că iau foc de nervi, de plăcere, nici nu ştiam. Parcă îmi părăsisem corpul şi mă priveam de undeva de sus cum acţionez. Nu-mi venea a crede ochilor şi nu puteam să mă opresc.

Recunosc că m-am simţit obligată să merg până la capăt. Îl iubeam prea mult şi nu puteam, odată ce am ajuns aşa de departe, să mai dau înapoi. Dar când îl vedeam cu câtă dorinţă o priveşte, cum o atinge, cum face sex cu ea de faţă cu mine, am început să realizez că nu-l cunosc pe acest bărbat. E ca şi cum latura lui întunecată, pe care o vedeam clară ca lumina zilei, a schimbat din temelii relaţia noastră.

Când, în sfârşit, s-a făcut dimineaţă, iar ea a ieşit din vieţile noastre, am simţit o uşurare şi o apăsare. Vlad m-a tratat ca pe o prinţesă. Fiecare sărut, fiecare atingere pătimaşă şi vorbă dulce mă făcea să simt un nod în gât şi dorinţa de a izbucni în lacrimi. Pentru toată afecţiunea lui, a trebuit să plătesc un preţ prea mare.

Nu am pus punct relaţiei. M-am gândit că timpul mi-ar putea şterge durerea din suflet. Până la urmă, a fost, s-a întâmplat şi acum ne reluăm viaţa de cuplu. Nu ştiam însă ce avea să urmeze.

Eram o bombă cu ceas şi am răbufnit…

Prima dată s-a întâmplat când am mers la cinema şi n-a vrut să vedem filmul pe care mi-l doream eu. I-am reproşat că sunt în stare să fac orice pentru el, iar el nu e în stare să vadă un amărât de film, când eu am fost în stare să văd „alte lucruri” de dragul lui.

S-a enervat, şi-a dat seama că m-a afectat experienţa sexului în trei, dar după ce s-a calmat, mi-a spus că nu concepe să mă piardă şi m-a implorat să-i acord o şansă.

Am intrat într-un joc prea complicat

A doua oară când am răbufnit a fost însă definitiv. S-a întâmplat în timp ce făceam sex. L-am văzut că era dezinteresat, că parcă se chinuie prea mult să aibă orgasm, iar asta mi-a pus capac. Mi-am dat seama că a dispărut pasiunea aceea pe care o aveam doar noi doi şi că de acum înainte va trebui să fac tot felul de compromisuri pentru satisfacţia lui. I-am spus, sau mai precis, zbierat, că eu nu o să aduc de fiecare dată încă o femeie în pat ca să se simtă şi el bine.

Asta a fost, am ignorat unele aspecte şi am intrat într-un joc prea complicat. Am vrut să apăs pe butonul Esc, iar relaţia noastră s-a sfârşit… din prea multă iubire şi nepăsare.