Cum formăm profesorii pentru învăţământul general?

În timp ce un grup de conferențiari universitari, reprezentanți ai mediului academic, anunță că, printr-un document secret, elaborat de Ministerul Educației (ME), riscă să fie eliminat tot sistemul de pregătire a profesorilor din Republica Moldova, alții susțin contrariul, că, de fapt, se merge pe formarea de calitate a cadrelor didactice, model existent în statele europene.  Experții în educație spun că în sistemul educațional al Republicii Moldova există două modele de pregătire a cadrelor didactice pentru învăţământul general. Aceștia sunt de părerea că trebuie păstrate ambele modele.

Un grup de profesori, conferențiari universitari, reprezentanți ai societății civile, au organizat o conferință de presă unde și-au exprimat nemulțumirea în raport cu intenția ME de a lichida sistemul de pregătire a profesorilor pentru gimnazii și licee, modelul 0114 – Formarea profesorilor. Reprezentanții prezenți la conferință și-au exprimat categoric dezacordul cu stilul și felul de implementare forțată și lipsită de transparență loială a ”reformelor” de către ministerul de resort. Prin proiectul de hotărâre propus executivului, ME urmărește lichidarea tuturor specialităților de la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău, Universitatea de Stat de la Bălți, Universitatea de Stat de la Comrat, Universitatea de Stat din Cahul și Universitatea de Stat din Taraclia, care pregătesc profesori pentru gimnazii și licee.

Instituții de învățământ fără 1250 de profesori

Expertul IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță, susține că unul dintre motive ar fi că statul cheltuiește sute de milioane de lei și pregătește șomeri, iar Republica Moldova are nevoie de profesori și se lichidează de fapt ceea ce avem nevoie. ”Avem lipsă de 1250 de cadre didactice pentru licee și gimnazii. Mulți profesori care activează sunt înaintați în vârstă, iar o parte din ei lucrează fără a avea studii superioare”, susține expertul.

Potrivit lui, autorii noului document susțin că prin aceste schimbări se vor optimiza cheltuielile, iar el consideră contrariul, „lichidând specialitatea de pregătire a profesorilor, cheltuielile vor crește, calitatea profesională a noilor profesori va fi mult sub nivelul actual, iar ei vor putea să-și formeze o normă deplină didactică doar în orașe, ceea ce înseamnă lichidarea învățământului gimnazial și liceal în sate”.

Un document discriminatoriu

Până în prezent, 1395 de persoane au semnat o petiție online împotriva noului proiect de hotărâre. De asemenea, 350 de cadre didactice au semnat o scrisoare  deschisă adresată prim-ministrului și președintelui parlamentului R. Moldova.

Prezentă la conferință era și conferențiarul universitar Alexandra Barbăneagră care a relevat că ”noul Nomenclator vine cu încălcări flagrante ale documentelor internaționale UNESCO și ale documentelor naționale, Codului Educației. Acesta stipulează expres în art. 12 că ”sistemul de învățământ este organizat pe niveluri și cicluri în conformitate cu Clasificarea Internațională Standard a Educației”. Excluderea din Nomenclator a domeniului 0114 – Formarea Profesorilor va periclita continuitatea logică și coerența ciclurilor de instruire pe domeniile de formare profesională”.

Conferențiarul universitar Barbăneagră spune că noul document prevede ca tinerii care vor să devină profesori de gimnazii și licee să meargă la studii generale, apoi, după trei ani de studii, să mai urmeze un an de instruire psihopedagogică.

 
”O lovitură mortală sistemului educațional din țară”

Academicianul Mitrofan Ciobanu spune că ”actuala echipă a ME aplică o lovitură mortală sistemului educațional din țară, distrugând practic sistemul de pregătire a profesorilor de gimnaziu și liceu. El consideră că ”o mare greșeală a fost și închiderea școlilor pedagogice, normale, pe care Franța, Italia le-a păstrat, dar noi le-am închis”.

În opinia directorul Liceului Teoretic ”Vasile Alecsandri” din mun. Chișinău, Daniela Vacarciuc, „activitatea didactică presupune un program destul de vast și a fi pedagog este o vocație care cere dedicație. În acest domeniu nu poate ajunge oricine. În statele lumii, cei care aspiră la cariera didactică sunt selectați riguros, trecând la admitere teste de competență profesională. Nu există un mecanism de atragere a celor mai buni  în cariera didactică de pe băncile școlii. Or acest mecanism îl putem face împreună cu domeniul de pregătire pedagogică a universităților. Pe asta trebuie să ne axăm – o combinație corectă bună între preuniversitar și universitar, pentru a forma un grup de pedagogi ce ar putea să lucreze calitativ”.

Ludmila Armașu-Canțâr, conferențiar universitar, susține că „în educație, toată lumea civilizată spune că nu sunt cheltuieli, ci investiții. Dacă nu investim serios în domeniul educațional, nu vom ieși niciodată din acest cerc vicios, şi o să ne bălăcim în reforme de dragul reformelor”. Tot ea relevă că, în prezent, 80% din studenții la pedagogie absolvă facultatea cu două specializări.

Două modele: avantaje și dezavantaje

JURNAL de Chișinău a solicitat opinia unui expert în educație despre noul document, căruia îi păstrăm anonimatul.

Potrivit lui, „în lume există două modele de pregătire a cadrelor didactice pentru învăţământul general. Aceste două modele există și în sistemul educațional al Republicii Moldova. Primul este bazat pe pregătirea absolventului pentru  exercitarea unei profesii nu neapărat pedagogice, de exemplu, a celei de redactor lingvistic şi, suplimentar, la dorinţa studentului, pe o pregătire pedagogică, în exemplul nostru – a profesorului de limbă pentru şcoala generală. Al doilea model se axează doar pe pregătirea pedagogică, în exemplul nostru – pregătirea profesorilor de limbă, fără ca absolvenţii facultăţii în cauză să obţină şi calificarea de redactor lingvistic”.

Expertul relevă că în ţara noastră ultimul model s-a extins începând cu anul 2005, după aderarea la Procesul Bologna. „Accentuăm faptul că Procesul Bologna nu privilegiază un model anume, ambele având atât avantaje, cât şi dezavantaje.

Pe parcursul anilor, fiecare model s-a materializat prin posturi, catedre, facultăţi, angajări în serviciu, doctorate etc. Evident, orice tentativă de a înclina balanţa în favoarea unuia din aceste modele afectează atât interese corporative, cât şi personale, fapt ce duce la degradarea discuţiilor despre acest subiect, argumentele invocate de majoritatea partizanilor fiecăruia din modele fiind părtinitoare şi rupte din contextul ştiinţelor educaţiei”, a accentuat expertul în educație. El susține că trebuie „să păstrăm ambele modele, iar candidatul la studii să și-l aleagă pe cel mai potrivit anume pentru el”.

„Rușine pentru doctoranzii care au semnat petiția”

Referindu-se la subiectul în cauză, Vladimir Guțu, decanul Facultății de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, USM, a comunicat JURNALULUI că în discuție s-a implicat politicul. „Nimeni nu discută problema în esență. Ar fi absurd ca ME să propună lichidarea pregătirii cadrelor didactice. Se schimbă modalitatea, forma și, invers, se asigură o calitate. În trei ani nu poți pregăti competențele educaționale. Trebuie 4-5 ani. Ministerul propune modelul existent în statele europene. În cazul dat, se pune accentul pe o pregătire puternică în matematică, fizică, limbă și o pregătire excelentă în pedagogie. Se adaugă un an. Păcat că nu se discută pe probleme profesionale la masa rotundă. Am zeci de doctoranzi care au semnat această petiție. Mi-e rușine de unii colegi care au semnat, dar n-au înțeles de fapt pentru ce, și n-au pătruns în esența problemei. Trebuie să vedem ce este bine pentru stat, dar nu pentru politicieni”.