Cum a fost eternizat un criminal // SPAŢIUL PUBLIC


Va revizui Primăria denumirea străzii comisarului Aleksandr Diordiţa?

Aleksandr Diordiţa este viu! Altfel nu ne putem explica omniprezenţa acestui personaj dubios în urbea de pe Bâc. După publicarea unor documente de arhivă care arată că Diordița a fost un criminal, am încercat să aflăm ce se va întâmpla cu titulatura Colegiului Financiar-Bancar, strada ce îi poartă numele şi placa comisarului „Aleksandr Diordiţa” din Chişinău.

Ilie Gulca

Apariţia străzii Aleksandr Diordiţa în mun. Chişinău este tumultuoasă. Primăria a luat această decizie, cu toată opoziţia sa, la somaţia guvernului Ciubuc de atunci. Animatorul acțiunii de a-l imortaliza pe Diordiţa a fost Ministerul Finanţelor (MF). Este uimitoare fervoarea cu care acest organ central al administrației de stat a urmărit apariţia numelui Aleksandr Diordiţa în spaţiul public al Chişinăului. Angajaţii MF au „luptat” pentru acest scop ca nişte talibani.

Talibanii lui Diordiţa

Cum au apărut colegiul, strada şi placa Aleksandr Diordiţa în Chişinău? La 6 decembrie 1996, Comisia municipală pentru reglementarea urbonimicelor şi instalarea de plăci comemorative a examinat un demers al MF care solicita instalarea tocmai a două plăci (!) comemorative Aleksandr Diordiţa – prima placă pe imobilul Academiei de MuzicăTeatru și Arte Plastice, pe strada Alexei Mateevici 87, şi a doua pe imobilul băncii din 31 august 1989, nr.141. MF mai cerea conferirea numelui Aleksandr Diordiţa Colegiului Financiar-Bancar şi schimbarea denumirii străzii Cosmonauţilor în Aleksandr Diordiţa.

Comisia pentru reglementarea urbonimicelor a decis că este inoportună schimbarea numelui de stradă Cosmonauţilor. În plus, corpul de profesori al Colegiului Financiar-Bancar nu a susţinut propunerea privind redenumirea colegiului. În ceea ce priveşte instalarea plăcilor comemorative, comisia a invocat că plăcile se instalează atunci când este vorba de personalităţi remarcabile şi, deoarece Diordiţa nu întrunea această condiţie, a propus MF să-şi instaleze placa în holul edificiului său.

Totodată comisia a cerut materiale suplimentare pentru argumentarea acestui demers. În consecinţă, MF a prezentat o notă informativă în care arăta meritele lui Diordiţa în formarea instituţiilor financiare, contribuţia sa la deschiderea mai multor fabrici şi uzine, şcoli, biblioteci, la creşterea economică care s-a înregistrat în timpul mandatului său etc. (Parcă ar fi fost vorba de Mao Zedong.) Cu toate acestea, Comisia de reglementare a urbonimicelor şi-a reiterat poziţia, considerând această modificare nepotrivită.

Ingerinţa guvernului

Lucrurile au luat o altă turnură odată cu amestecul ilegal al guvernului în această chestiune, intervenție care a știrbit libertatea și independența de acțiune a Primăriei Chişinăului. Astfel, la 13 decembrie 1996, guvernul a adoptat hotărârea nr. 686 cu privire la eternizarea memoriei lui Aleksandr Diordiţa. Executivul a dispus Primăriei Chişinăului să schimbe denumirea străzii Cosmonauţilor în strada Alexandru Diordiţa; să confecţioneze şi să instaleze câte o placă comemorativă cu basorelief pe clădirea din 31 august 1989, nr. 141, şi pe faţada fostei clădiri a guvernului din strada Alexei Mateevici, nr. 87, pe atunci Academia de Muzică „G. Musicescu”, unde, în perioada 1955–1964, a locuit şi a activat Aleksandr Diordiţa.

Guvernul a mai dispus să se atribuie denumirea onorifică „Aleksandr Diordiţa” Colegiului Financiar-Bancar din mun. Chişinău „pentru aportul colectivului didactic al acestei instituţii de învăţământ în pregătirea cadrelor financiare pentru Republica Moldova”. Aceeaşi decizie stabilea pentru Academia de Studii Economice din Moldova două burse de merit „Aleksandr Diordiţa” şi pentru Colegiul Financiar-Bancar – o bursă nominală de merit „Aleksandr Diordiţa”, care urmau să fie acordate studenţilor şi elevilor eminenţi.

Nici de data aceasta Comisia de urbonimice nu a recomandat schimbarea străzii Cosmonauţilor în Diordiţa. În ce priveşte instalarea plăcilor comemorative, Comisia a declarat: „În Chişinău, nu s-a înregistrat niciun caz în care în memoria unei personalităţi să fie instalate două plăci comemorative. Şi drept urmare a hotărârii guvernului, a decis să fie instalată numai o placă comemorativă pe 31 august 1989, nr. 141, iar segmentul de stradă Ministerul Finanţelor–Parcul Catedralei să fie numit Aleksandr Diordiţa”.

Impertinenţa celor de la Finanţe

Însă obrăznicia celor de la MF nu s-a oprit aici. În pofida hotărârii emise de către Comisia municipală pentru reglementarea urbonimicelor, cei de la Finanţe au instalat ilegal pe edificiul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice a doua placă comemorativă Aleksandr Diordiţa. În urma unui demers al Primăriei Chişinăului şi mediatizării cazului, MF a scos cea de-a doua placă. În aprilie 1998, ziaristul Ion Butnaru, într-un material publicat în „Ţara” despre acest incident, se întreba: „Ar fi bine să mai ştim prin ce s-a remarcat (Aleksandr Diordiţa – n.r.). Ce a făcut în timpul foametei, că doar în 1946 a fost numit în fruntea guvernului? Ori ce a făcut aflându-se în această funcţie în timpul deportărilor?”. Acum se ştie: a jecmănit deportaţii!

Povara de a scăpa de comisar

Actualmente, reprezentanţii MF nu „comentează” deciziile şi actele predecesorilor lor. În ce priveşte Colegiul Financiar-Bancar din Chişinău, profesorii acestuia au încercat în mai multe rânduri să scape de „onoarea” de a purta numele Aleksandr Diordiţa. „Şi în timpul fostei guvernări am făcut tatonări pentru a renunţa la numele Diordiţa, dar ni s-a explicat că este imposibil”, relatează Gabriel Paladi, directorul acestei instituţii de învăţământ.

În sfârşit, în 2010, Colegiul Financiar-Bancar a depus un demers la Ministerul Educaţiei (ME) pentru a omite din titulatura sa numele Aleksandr Diordiţa. Şi deşi Colegiul ME a dat aviz favorabil la începutul anului 2012, numele Diordiţa rămâne pe frontispiciul colegiului. Timp de câteva zile am încercat să aflăm la ME în ce fază se află procedura de omitere a lui Diordiţa din titulatura instituţiei de învăţământ, însă funcţionarii ME sunt foarte greu de găsit.

În ce priveşte strada şi placa Aleksandr Diordiţa, Comisia pentru reglementarea urbonimicelor va face un demers către Academia de Ştiinţe pentru a obţine materiale în susţinerea articolului publicat în JURNAL de Chişinău. În cazul unui aviz pozitiv, va proceda la elaborarea proiectului de decizie privind revizuirea denumirii de stradă şi de scoatere a plăcii comemorative. Însă decizia hotărâtoare îi aparţine Consiliului municipal Chişinău.

Chişinăul se resovietizează

În privinţa schimbării numelor de străzi comuniste în contextul condamnării regimului totalitar comunist, Ana Răileanu, consiliera viceprimarului Nistor Grozavu, ne-a declarat că în Chişinău există foarte puţine străzi care poartă numele unor bolşevici. „Din anii ’90 una din primele acţiuni ale primăriei a fost schimbarea masivă a denumirilor de străzi. Însă atunci când majoritatea în cadrul Consiliului municipal au deţinut-o comuniştii, ne-au bombardat cu demersuri privind revizuirea denumirilor de stradă. Astfel au reapărut străzile Paraskovia Didîk, Belţki, TimoşenkoTolbuhin. Chiar şi acum comuniştii vor să schimbe numele bulevardului Dacia”, spune funcţionara.

Biografia lui Diordiţa

Din „Enciclopedia Sovietică Moldovenească”, vol. II, Chişinău, 1971: „Diordiţa Aleksandr (n. 13.IX.1911) – om de stat din RSSM. Membru al PCUS din 1938. S-a născut în satul Gandrabura, r. Ananiev, reg. Odesa. După absolvirea Academiei de Finanţe din Leningrad, a fost şef al secţiei bugetare a Comisariatului norodnic pentru finanţe al RASSM, locţiitor al comisarului norodnic pentru finanţe al RSSM. Participant la marele război pentru apărarea Patriei. Între 1955 şi 1958, locţiitor al preşedintelui, iar între 1958 şi 1970, preşedinte al Sovietului Miniştrilor al RSSM, îndeplinind totodată funcţia de ministru al Afacerilor Externe al RSSM. Din aprilie 1970, prim-locţiitor al preşedintelui Comitetului de Stat pentru preţuri al Sovietului Miniştrilor al URSS.