„Cultura nu e doar consumator de buget, ci și formator de civilizație”

Interviu exclusiv cu Monica Babuc, ministru al Culturii al Republicii Moldova

–  Stimată doamnă Monica Babuc, pentru început, am dori să aflăm unele repere ale biografiei Dvs.

M-am născut în satul Bardar, raionul Ialoveni, un sat răzeșesc din centrul Moldovei, cu oameni foarte mândri, oameni care își cunosc trecutul și își păstrează tradițiile. La Bardar s-au născut pictorul Aurel David și filosoful Alexandru David, naistul Vasile Iovu, actorul și regizorul Petru Vutcărău și alte personalități. Avem în sat o școală foarte bună în care mama mea a predat timp de 50 de ani istoria, are pleiade de elevi, printre care mă regăsesc și eu. În familia mea a existat cultul cărții și al cititului, părinții au adunat o bibliotecă bogată.

Am absolvit în 1986 Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, apoi am făcut studii postuniversitare la Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova, după care am profesat circa doi ani la catedra universitară. Din 1991 am fost invitată ca funcționar în Parlamentul Republicii Moldova.

Cel care m-a invitat a fost profesorul meu, Alexandru Moșanu, pe care îl respect și îl apreciez foarte mult. În următorii ani, am fost funcționar public într-o anumită ascensiune de carieră, în Parlament. Din 2009 fac parte din echipa Partidului Democrat din Moldova.

– Ce v-a determinat să acceptați postul de ministru al Culturii în actualul guvern al RM? Ce le puteți spune oamenilor de cultură contrariați de faptul că vi s-a oferit acest post chiar dacă nu ați activat în domeniul culturii?

Probabil, nu cunoașteți unele detalii despre activitatea mea. Aș preciza că timp de mai mulți ani am fost consultant în Comisia cultură, educație, ştiință, cercetare a Parlamentului. Îi înțeleg pe cei care sunt contrariați de numirea mea în postul de ministru al Culturii, dar vreau să-i încurajez spunându-le că istoria și cultura sunt domenii înrudite. Dacă faci istorie, îți dai seama că istoria omenirii și a civilizației este de fapt istoria dezvoltării culturii.

– Care ar fi sloganul sau deviza Dvs. în activitatea de ministru al Culturii?

Nu-mi plac sloganurile. Mă ghidez de anumite principii, unul dintre acestea este formulat de William Thackeray în romanul său „Bâlciul deșertăciunilor”: „Lumea este o oglindă care întoarce fiecăruia imaginea lui fidelă”. Vreau să zic că este foarte important mesajul cu care venim către lume. Dacă percepem lumea frumos, luminos, cu căldură, și lumea ne va răspunde cu căldură. Asta îmi doresc, inclusiv în mandatul de ministru.

– Care sunt primele acțiuni și măsuri întreprinse de Dvs. în funcția de ministru al Culturii?

Am constatat cu tristețe că Ministerul Culturii al R. Moldova (MCRM – n.a.) dispune de foarte puține resurse umane pentru a acoperi domeniul pe care îl gestionează. Sunt doar 41 de oameni în minister, un număr extrem de mic, din punctul meu de vedere.

Mă bucur că am reușit, după solicitări argumentate către conducerea guvernului, să obținem cinci unități suplimentare la Ministerul Culturii. Astfel, vom suplimenta câteva direcții-cheie, cum ar fi elaborarea politicilor publice în domeniul culturii. E vorba de concepte, viziuni care se vor transforma ulterior în proiecte de legi și hotărâri de guvern. Vom suplimenta de asemenea Direcția relații internaționale, pentru a derula cât mai multe proiecte internaționale. Intenționăm să creăm un serviciu de informare și comunicare ce ne va permite să avem un dialog direct atât cu jurnaliștii, cât și cu societatea civilă. Urmează să avem și o funcție nouă de viceministru, astfel încât vor activa doi viceminiștri ai Culturii. Vom mai angaja și o persoană ca șef al cabinetului ministrului.

– Care este bugetul Ministerului Culturii în momentul de față? Câte procente din PIB constituie acesta?

Bugetul Ministerului Culturii este de circa 256 milioane de lei, el acoperă în mare salarizarea personalului din domeniu. O parte mai mică din buget e destinată acțiunilor culturale. Bugetul ministerului constituie circa 1,35% din Bugetul public naţional. Totodată, ponderea culturii în PIB-ul Republicii Moldova constituie doar 0,6%. Așadar, e o mare discrepanță între cheltuielile și veniturile domeniului culturii. De aceea este necesar să reconceptualizăm politicile statului în domeniu, să dezvoltăm industriile culturale, să valorificăm plenar patrimoniul cultural naţional pentru a demonstra că domeniul culturii nu este doar un consumator de buget, dar, fără îndoială, poate aduce bani bugetului de stat, oferind noi locuri de muncă.

– Este posibil să fie majorate subvențiile în sfera culturii?

Suntem încurajați în discuțiile noastre cu colegii de la Ministerul Finanțelor. Astfel, până în 2016, ni se dă un plafon dublu pentru organizarea acțiunilor culturale. Se prevede schimbarea modului de finanțare, se vor aloca bani din buget pentru proiecte, în funcție de importanța și performanțele acestora. Subliniez că în 2014, pentru prima dată, se preconizează să fie alocaţi, din bugetul de stat, 17 milioane de lei pentru restaurare. E o sumă nu atât de mare în raport cu necesităţile stringente pe care le avem, dar este totuşi incomparabil mai mult cu situaţia de la ora actuală.

– Cum poate fi oprită, după părerea Dvs., distrugerea monumentelor istorice și de arhitectură din R. Moldova?

Cunosc situația monumentelor de istorie și arhitectură, este una dezastruoasă și avem foarte mult de lucru pentru a o redresa. Mă refer și la conacul urban Râșcanu-Derojinschi, la casele Herța şi Kligman din Chișinău, și la vila cu parc Mândâc din satul Mândâc, Drochia, și la Hanul Manuc din Hâncești, dar şi la atâtea altele.

Mă bucur că Hanul Manuc e totuși într-o situație mai bună, l-am vizitat recent, acolo se desfășoară un proiect transfrontalier. Autoritățile locale și Primăria Hâncești au depus dosarul pentru un proiect transfrontalier România–Ucraina. Din prima tranșă de 2,5 milioane de euro s-au efectuat lucrări de reconstrucție, de renovare a monumentului.

Cu această ocazie, am vizitat obiectivul împreună cu doamna ministru al Culturii al Armeniei cu care am semnat de curând acordul de colaborare culturală, i-am propus să căutăm urme armenești la Hâncești. Schițele interiorului Hanului Manuc se conțin într-o arhivă personală a unui arhitect de origine armeană care a locuit la Chișinău. Acum această arhivă personală se află în Arhiva Națională a Armeniei și ministrul Culturii de la Erevan ne-a promis că ne va trimite copiile care ne interesează.

O veste bună e și faptul că s-a încheiat reconstrucția Casei Krupenski din Chișinău unde, în secolul XIX, s-a jucat primul spectacol de teatru din Basarabia. Acolo, sub egida Ministerului Culturii, va fi creat un muzeu al teatrului basarabean, am vorbit deja cu președintele UNITEM-ului, Sandu Grecu, este entuziasmat de idee, deoarece, aşa cum spunea, deţine o bogată arhivă privind teatrul naţional care urmează a fi valorificată.

De asemenea, mă bucur să anunţ că și conacul Mândâc, monument de arhitectură care a aparţinut boierului de origine poloneză Ohanovici, are șanse de restaurare. Graţie interesului manifestat faţă de acest monument de către Ambasada Poloniei în RM şi personal de ES dl Ambasador A. Michalski, conacul a fost vizitat de experţi în domeniu din Polonia şi acum se lucrează de comun acord cu colegii noştri de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală asupra unui proiect comun de renovare.

Vedem cu toții însă că distrugerea Centrului Istoric al Chișinăului continuă, inclusiv din cauza imperfecțiunii cadrului legal – ceea ce scrie într-o lege vine în contradicție flagrantă cu alta. E necesară consolidarea bazei legale și aceasta e o muncă enormă. Discutăm în permanență cu colegii de la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, cu alte autorităţi centrale şi locale pentru a avea o colaborare serioasă la acest capitol, deoarece conştientizăm că trebuie să facem tot posibilul pentru a stopa distrugerea monumentelor istorice și de arhitectură.

– Fraudele de la Teatrul de Operă și Balet, semnalate de Curtea de Conturi, sunt puse în discuție și la Ministerul Culturii? Cum comentați grevele artiștilor Teatrului de Operă și Balet?

Am reacționat foarte prompt la raportul Curții de Conturi. M-am întâlnit în primul rând cu petiționarii de la Teatrul Național de Operă și Balet nemulțumiți de activitatea managerilor teatrului. Am avut și câteva întâlniri cu conducerea Teatrului de Operă și Balet. Am creat de asemenea o comisie a ministerului care verifică toate documentele financiare și studiază situația din acest teatru.

Concluziile comisiei vor fi anunțate public. Suntem conştienţi că salariul actual al artiştilor de operă şi balet, precum şi al marii majorităţi a oamenilor de cultură nu doar că nu contribuie la atingerea unor realizări importante, dar nici nu asigură minimul necesar de existenţă. Astfel încât vom încerca să găsim soluţii, în primul rând prin asigurarea unui management eficient al domeniului culturii, pentru ca lucrurile să se schimbe.

– Când vor fi reparate edificiile dărăpănate ale unor instituții reprezentative ale culturii noastre, de exemplu, Sala cu Orgă?

Am fost acum două luni la Minsk, la o reuniune interministerială a CSI-ului. Am vizitat minunata clădire a Teatrului de Operă și Balet, total renovată, restaurată. Statul belarus a finanțat în întregime reparația acestei clădiri istorice, iar Ministrul Culturii mi-a spus că are un viceministru care se ocupă doar de construcții, el e inginer-constructor și, timp de patru ani de zile, în fiecare dimineață, își încălța cizmele și mergea pe șantier.

Nu cred că trebuie neapărat să preluăm acest model, însă adevărul pe care ni-l oferă acest exemplu este că pentru a soluţiona problemele legate de renovare şi restaurare şi pentru a valorifica puţinii bani pe care îi avem la acest capitol avem nevoie de profesionişti şi oameni dedicaţi.

În ce priveşte Sala cu Orgă din Chișinău, în 2007 a fost luată o hotărâre de guvern cu privire la reparația și restaurarea Sălii cu Orgă, în acest scop se prevedea o sumă de 23 milioane de lei. Ei bine, din 2008 până în prezent, au fost alocate, per total, doar 6 milioane de lei, din care 2 milioane de lei abia urmează să fie valorificate anul acesta.

Vă spuneam ceva mai devreme că pentru reconstrucția Hanului Manuc din Hâncești s-au găsit 2,5 milioane de euro din fonduri europene. E greu să-ţi imaginezi că o astfel de sumă ar putea fi alocată din bugetul R. Moldova. Pentru renovări ample trebuie să căutăm și alte surse decât cele bugetare. Și să fim un pic mai inteligenți, mai activi, să participăm la proiectele culturale ale Parteneriatului Estic, ale Consiliului Europei și altor structuri internaționale. De exemplu, în curând, va demara un alt proiect la care participă reprezentanți din R. Moldova, Italia, Iordania, Armenia care se vor ocupa de restaurarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, o biserică unicat.

Așadar, nu trebuie să mizăm doar pe bugetul de stat, doar pe Ministerul Culturii. Unicul luptător nu e Ministerul Culturii, trebuie să existe un dialog cu oamenii de cultură, cu societatea civilă, cu ONG-urile. Să încercăm să ne consolidăm, să găsim împreună soluții.

– Vă mulțumesc pentru interviu.

Interviu realizat de Irina Nechit

 

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.