Cu patru uzine de asfalt în sat, la Ghidighici drumurile rămân aceleaşi

În Ghidighici, suburbie a Chişinăului, funcţionează în prezent patru uzine de asfalt, cu toate acestea satul nu este privilegiat faţă de alte localităţi din municipiu, când vine vorba de reparaţia drumurilor. Şi aici, gropile de pe străzi se plombează în fiecare an de către firmele alese prin licitaţie de către municipiu şi din banii municipalităţii. Un singur drum din această localitate a fost reparat capital recent.

Drumul care leagă strada Balcani de satul Ghidighici a fost reparat anul trecut şi a costat 3000 000 de lei, bani alocaţi de Chişinău. Reparaţia acestuia, însă, s-a oprit exact în valea de lângă uzinele de asfalt, nu a continuat până în localitate, încă aproximativ 2 km, deşi şi această porţiune este foarte de rea. Şoferii sunt nemulţumiţi că-şi strică în continuare maşinile: „Chiar nu s-a găsit nişte asfalt şi pentru această bucăţică de drum rămasă până în sat, cu atâtea uzine de asfalt care funcţionează în Ghidighici?”, se întreabă  Mihai, şoferul unui microbuz. Şi alţi locuitori din Ghidighici fac trimitere la aceste uzine: „Cu patru uzine de asfalt în sat drumurile noastre ar fi trebuit să fie accesibile pentru toţi locuitorii. Chiar dacă nu sunt cele mai rele în comparaţie cu drumurile din alte suburbii, avem uliţe care pe timp de ploaie se transformă într-o mlaştină”, susţine Olga, locuitoare din Ghidighici.

Serafim Isac

Referitor la proiectul de reparaţie capitală a acestui drum care leagă capitala de Ghidighici, primarul satului, Serafim Isac afirmă că nu i s-a cerut opinia: „Totul s-a hotărât la nivel de municipiu, ei au organizat licitaţia, ei au reparat drumul”. Şi în cazul acestei localităţi municipale, primarul este responsabil doar de plombarea gropilor, mai exact de supravegherea calităţii plombărilor. „Vin inginerii şi fixează suprafaţa găurilor, le numără, ca să ştie cât asfalt să aducă, după care, din banii alocaţi de municipiu, încep lucrările”, ne informează Serafim Isac despre ce înseamnă plombarea drumurilor în localitatea pe care o conduce. Cu toate acestea, spune Isac, la sfârşitul lucrărilor primarul este obligat să semneze nişte acte: „Mi-au adus să semnez documentul de cheltuieli, dar de unde să ştiu eu, cum pot să măsor sau să cântăresc asfaltul, ceea ce fac ei?”, se întreabă mai mult retoric primarul, afirmând că i-a apărut la un moment dat frica să semneze aceste documente, dar până la urmă le-a semnat. Ceea ce ţine de responsabilitatea sa, primarul spune că  urmăreşte atent cum se plombează gropile şi le indică lucrătorilor ce le-a scăpat şi ce n-au făcut bine.

Drumurile asfaltate din Ghidighici, într-adevăr, nu sunt atât de rele cum sunt în alte suburbii ale capitalei. Dar, există anumite porţiuni cu probleme care necesită intervenţie urgentă, îmi spune primarul. Îmi arată câteva intersecţii unde se adună apele pe timp de ploaie şi nu au cum şi unde să se scurgă, probleme care speră să le soluţioneze anul acesta. Apoi, rămân străzile unde nu există deloc asfalt şi oamenii sunt foarte nemulţumiţi de noroiul care se adună în faţa porţilor pe timp de ploaie.

„Până nu avem infrastructură, n-are rost să asfaltăm drumurile”, susţine primarul. În prezent, în satul Ghidighici se lucrează la un proiect de canalizare a câtorva străzi. Totuşi, până se va face canalizarea pe întreg teritoriul satului, vor mai trece mulţi ani, spune Serafim Isac.

Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la București. Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate aparține autorului și nu reflectă neapărat poziția Ambasadei.

The following two tabs change content below.
Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu