CSM îngrădește accesul la informație prin depersonalizarea hotărârilor judecătorești

Jurnaliștii și internauții sunt derutați în ultimele zile de o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, din 21 iunie 2016, prin care a fost aprobat „Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor pe portalul unic al instanțelor judecătorești”. Astfel, dacă anterior, oricine dorea să afle dacă o persoană este implicată în vreun dosar penal, accesa portalul instante.justice.md și indica numele persoanei pentru a afla informația, în prezent această opțiune de căutare a fost exclusă, informația fiind găsită doar după numărul și tipul dosarului. În plus, același Regulament stabilește, în punctul 15, că „asistentul judiciar este obligat: la necesitate, să depersonalizeze hotărârea judecătorească”.

Media Azi a efectuat un experiment, încercând să vadă cum arată conținutul hotărârilor judecătorești publicate pe portalul unic oficial. În cele 10 hotărâri ale instanței, pe care le-am accesat, am identificat aceeași formulare: „Acuzatorul de stat – procurorul XXXXXXXXX, considerând vinovăția lui XXXXXXXXX pe deplin dovedită a pledat pentru condamnarea inculpatului în temeiul art. 2011 alin. (1) Cod penal şi stabilirea unei pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore.”

Subiectul este dur criticat în presă și pe rețelele de socializare. Media Azi a solicitat câțiva jurnaliști și experți în legislația media să comenteze dacă decizia CSM nu afectează accesul la informație a jurnaliștilor. Precizăm că, deși documentul a intrat în vigoare în iulie 2016,  pe site-ul unic oficial instante.justice.md prevederile sale au fost puse în aplicare abia acum, când societatea civilă a demarat campania împotriva interpretării abuzive a Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”: „Este un pas înapoi fără precedent în istoria transparenței Republicii Moldova. Noi am luptat pentru digitalizarea acestor date ani în șir și, din finanțare externă, acest modul a fost elaborat și informația oferită publicului, iar acum cineva, pur și simplu, fără consultări publice, retrage și deteriorează ceea ce a funcționat în interes public. Este o barieră sigură pentru a opri jurnaliștii să informeze publicul despre dosarele politicienilor și ale persoanelor publice. Dosarele cu Plahotniuc, Filat, Papuc, Guma, Perju nu ar fi ajuns niciodată în atenția publicului, dacă nu existau aceste date deschise cu privire la numele părților în instanțe. Cum va cunoaște societatea de acum încolo despre politicienii corupți ajunși în instanță?”

Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice: „Cred că e ceva pregătit din timp și face parte din campania neanunțată a guvernanților de a îngrădi accesul presei și al cetățenilor în general la informația de interes public, la informația, care ar ajuta la deconspirarea schemelor în care sunt implicați demnitarii, faptelor de corupție, gestionarea frauduloasă a banilor publici și altele. Gestul guvernanților este de fapt urmare a investigațiilor jurnalistice și materialelor critice la adresa funcționarilor, instituțiilor statului, care au fot făcute în ultimii ani. Deci, lor nu le convine ca presa să scoată cât mai mult la iveală, ca presa să monitorizeze ce fac autoritățile și să informeze opinia publică despre cazurile cu probleme și se baricadează, îngrădind pe orice căi accesul jurnaliștilor. Realizările de a deschide cât mai multă informație acum sunt șterse cu buretele, foarte ușor, deși pentru crearea și deschiderea bazelor de date s-au plătit bani din proiecte internaționale.

Tatiana Puiu, avocată: „Aceasta decizie este una arbitrară. Conform Constituției Republicii Moldova, ședințele de judecată din toată țara sunt publice, iar judecarea proceselor în ședință închisă se admite doar în cazurile stabilite de lege. Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului publică în baza sa de date HUDOC numele integral al reclamanților sau data nașterii, sau locul de trai. Mai mult, încă în anul 2014, Curtea Supremă de Justiție a statuat într-o cauză împotriva Centrului National de Protecție a Datelor cu Caracter Personal că “interesul general de a avea o justiție publică și transparentă înclină balanța în defavoarea intereselor individuale ale persoanelor ale căror nume apar publicate în hotărârile judecătorești.”

Ministerul Justiției a emis, pe 3 februarie 2017, un comunicat de presă prin care explică necesitatea adoptării unui astfel de regulament:  „În ultima perioadă tot mai mulți cetățeni adresează obiecții privind încălcarea drepturilor legale prin publicarea numelor acestora pe portalul instanțelor de judecată. Cetățenii invocă prevederile Legii de protecție a datelor cu caracter personal care, în opinia acestora, le sunt încălcate atunci când numele lor, sunt publicate în calitate de justițiabili, în documentele publicate pe portalul instanțelor de judecată.”

Sursa: media-azi.md

The following two tabs change content below.