Crucea Mântuirii Româneşti, închinată Rusiei

„Crucea Mântuirii Neamului Românesc” este o construcţie de metal, cu o înălţime de 35 de metri. E primul monument din RM dedicat unității românilor şi a fost ridicată pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului (316 metri). Aflat în vecinătatea Cimitirului Eroilor Români şi a Mănăstirii Vărzăreşti, complexul poate fi văzut pe o rază de câteva zeci de kilometri. Proiectul a fost inițiat de postul de Radio Vocea Basarabiei şi Asociaţia Culturală Pro-Basarabia şi Bucovina, filiala Oneşti.

Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei au preluat-o cu condiţia de a fi exclus din titulatură cuvântul „românesc”

Simbol al identităţii naţionale, Crucea Mântuirii Neamului Românesc de la marginea or. Nisporeni a ajuns subiect de scandal după ce Veaceslav Ţâbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, a transmis-o în gestiunea Mitropoliei Moldovei. Autorii proiectului, cetăţeni de pe ambele maluri ale Prutului care au organizat şi finanţat monumentul, s-au arătat revoltaţi de gestul lui Ţâbuleac. În timp ce acesta motivează că nu ar fi dispus de surse financiare pentru întreţinerea lui, primarul de Nisporeni spune „că a fost şocat” de decizie, deoarece la primărie nu s-a adresat nimeni cu cererea ca monumentul să fie luat în gestiunea acesteia.

Preşedintele Asociaţiei Culturale „Pro-Basarabia şi Bucovina”, Constantin Rusanovschi, îşi aminteşte că ideea înălţării Crucii a apărut în cadrul unei vizite a familiei lui Valeriu Saharneanu în România. În timpul unei plimbări la Oneşti, au văzut o cruce pe un deal şi au spus că ar fi bine, cu ocazia marcării unui deceniu de activitate a postului de radio „Vocea Basarabiei”, să înalţe un astfel de monument la Nisporeni. Ideea a prins aripi. Timp de mai mulţi ani au căutat sponsori, până într-o zi, aceasta a ajuns la urechea unor oameni de afaceri din Oneşti, Ghiţă şi Maria Dohotaru, care, în scurt timp, au anunţat că vor construi crucea. „S-a dorit crearea unei legături de lumină între Crucea de pe Valea Prahovei, Crucea de la Mănăstirea Putna, Crucea de la Oneşti şi Crucea Mântuirii Neamului Românesc care urma a fi înălţată pe dealul de la Nisporeni. Crucea urma să semnifice unirea neamului românesc prin creştinism”, îşi aminteşte, la rândul său, Valeriu Saharneanu, unul din autorii proiectului.

„S-a gândit la o afacere”

Potrivit lui Rusanovschi, el personal a dus actul de donaţie la Nisporeni pentru a fi semnat de Veaceslav Ţâbuleac, directorul de la „Vocea Basarabiei”. Peste câteva săptămâni, crucea urma a fi transportată pe tronsoane din atelierele din Oneşti la Nisporeni. „În una din zile, domnul Ţâbuleac a telefonat familiei donatorului, dl Ghiţă Dohotaru, şi i-a spus că pot apărea probleme la vamă cu acest act de donaţie, şi să conceapă un alt act de donaţie pe numele unei asociaţii: ‘Organizaţia pentru Participare şi Transformare din Moldova’. În acest mod el a ajuns în postura de stăpân al acestei cruci”, spune Rusanovschi. „Nu am nimic cu Mitropolia Moldovei, dar cunosc istorie, ştiu ce înseamnă Mitropolia Moldovei aservită Moscovei. Din păcate, Veaceslav Ţâbuleac a mimat că aderă la acţiunea de înălţare a unui simbol al neamului românesc, el din start s-a gândit la o afacere”, conchide Rusanovschi.

Totodată acesta mai spune că la una din vizitele familiei Dohotaru în Basarabia, Ţâbuleac i-a organizat Mariei Dohotaru, principalul donator din România, o întâlnire la mănăstirea Hâncu cu PS Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni. Aceasta ar fi spus că nu o deranjează în folosinţa cărei instituţii va ajunge Crucea şi care va fi denumirea ei, important e să fie păzită şi întreţinută. Solicitată de JURNAL, Maria Dohotaru confirmă că s-a întâlnit cu episcopul Petru. „N-am făcut şi n-am donat Crucea pentru a crea dezbinare, ci pentru unitate. Am făcut această Cruce pentru ca toţi creştinii să poată merge să aprindă o lumânare. Am găsit-o părăsită, de asta am şi fost nevoită să accept. Chiar dacă i s-a schimbat denumirea, nu văd nicio problemă. Se va numi Crucea Mântuirii Neamului şi oricine, indiferent de naţionalitate, va putea merge acolo, nu doar românii”, spune ea.

Totuşi, mulţi dintre sponsorii şi ctitorii proiectului susţin că PS Petru nu trebuia să se prevaleze de spusele doamnei Dohotaru, deoarece Crucea nu mai aparţine acestei familii, din moment ce a fost donată Basarabiei. În acelaşi timp, la înălţarea monumentului au mai contribuit peste 2000 de persoane, după ce postul de radio Vocea Basarabiei a organizat o campanie pentru ridicarea monumentului. În total, potrivit organizatorilor, monumentul a costat 1 300 000 de lei.

Numele nu poate fi schimbat după botez

Valeriu Saharneanu, deputat PL, unul din autorii proiectului, afirmă că denumirea Crucii Mântuirii Neamului Românesc este fixată în documentaţia de proiect şi nu mai poate fi revizuită. „Noi am insistat asupra acestei denumiri din start, altfel nu ne-am fi apucat de acest proiect. În 2010, când am anunţat public că la Nisporeni se va construi Crucea Mântuirii Neamului Românesc, oamenii au primit cu multă bucurie şi entuziasm această veste. A venit lume de peste lume, din Străşeni, Orhei, Chişinău etc. La denumirea Crucii nu se mai umblă. Nici Ţâbuleac nu poate să schimbe aşa ceva. E un voluntarism cras dacă el îşi asumă asemenea lucruri. Personal am insistat să nu fie dată Crucea în gestiunea Mitropoliei Moldovei, ci în gestiunea Primăriei”, a mai spus Saharneanu.

Ţâbuleac: „Vom avea o biserica şi o mănăstire „Ştefan cel Mare””

Solicitat de JURNAL, Veaceslav Ţâbuleac spune că a propus în repetate rânduri Mitropoliei Basarabiei să ia în gestiune monumentul, care, pe lângă Cruce, mai cuprinde o capelă. În medie, întreţinerea Crucii costa 8000 de lei pe lună. „Nu mai puteam efectua plăţile şi nici paznicul nu aveam cu ce-l plăti. La luarea deciziei am consultat cei mai mari ctitori, familia lui Andrei Bolboceanu din Criuleni, a lui Veaceslav Ursachi şi alţii. Preasfinţitului Petru i-am spus că trecem monumentul în gestiunea Mitropoliei Moldovei cu condiţia să continue construcţia unei mănăstiri de maici şi a unei biserici care să poarte numele lui Ştefan cel Mare. Au fost de acord. Acum, de sărbători, în capelă se oficiază slujbe, lumea este motivată să urce dealul, să viziteze crucea. Asta ar trebui să ne bucure”, afirmă Ţâbuleac.

Ideea schimbării denumirii monumentului a venit de la Episcopul Petru. „El a propus s-o numim Crucea Mântuirii Neamurilor ca, în loc să semănăm dezbinare, să-i unim pe creştini”, a mai spus Ţâbuleac. Acesta explică şi de ce a fost nevoie de a schimba actul de donaţie la trecerea Crucii prin vamă. Donaţia nu putea să treacă prin intermediul unui SRL, forma juridică pe care o are „Vocea Basarabiei”, ci doar printr-o asociaţie. „Ulterior, donaţia a fost înregistrată iar pe numele postului de radio „Vocea Basarabiei”. Să le fie ruşine celor care mă acuză că aş fi avut de câştigat din această acţiune! Azi, Mitropolia Moldovei a obţinut 2,5 ha pentru viitoarele construcţii, noi nu le-am fi obţinut în vecii vecilor”, mai spune Ţâbuleac.

Svetlana COROBCEANU