Crucea Mântuirii Neamului Românesc devenită „Chisc”

Crucea Mântuirii Neamului Românesc de pe Dealul Zghiharei de la Nisporeni, la ridicarea căreia au contribuit peste 2000 de persoane inspirate de ideea apariţiei unui simbol al unirii neamului românesc prin creştinism în Basarabia, a ajuns „Crucea neamurilor” de pe „Chiscul Ostaşului”.

Ieri, unul dintre promotorii proiectului, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, Veaceslav Ţîbuleac, și PS Petru, episcop de Ungheni şi Nisporeni, au făcut o conferinţă de presă, explicând cursul evenimentelor. Potrivit celor doi, inițiatoarea proiectului, Maria Dohotaru din Oneşti, nu a fost prezentă la conferință pe motiv că ar fi fost amenințată la telefon.

ÎPS Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni se arată nemulţumit într-un comunicat adresat presei că, în ultimele săptămâni, din ce în ce mai des îi este dat să audă discuţii „despre acea cruce ce este amplasată pe Chiscul Ostaşului de lângă Nisporeni”. „Iată că „Crucea Mântuirii Neamurilor” ridicată în preajma orașului Nisporeni este o cruce a sobornicității și nu a naționalității. Ea nu are hotare, la ea pot să vină să se închine creștini din întreaga lume, nu numai din țara noastră, nu numai cei din Ucraina sau din România. Emblema acestei Cruci este ecumenică, și nu una teritorial-administrativă”, susţine reprezentantul Mitropoliei Moldovei în subordinea căreia a ajuns Crucea.

Dar, în urma dezbaterilor din timpul conferinţei de ieri, Episcopul Petru a făcut un pas înapoi, subliniind că „nu totul este bătut în cuie”. Sursa a menționat că va fi elaborat un proiect prin care se va păstra denumirea „Crucea Neamului Românesc”.

„Proprietatea” morală, infinit mai importantă decât cea juridică

Comunicatul său de presă e însoţit de declaraţia Mariei Dohotaru, unul din principalii sponsori din România care accentuează încă o dată (după ce ne-a declarat expres nouă pentru numărul JURNALULUI din 21 mai curent) că a acceptat „ca sfânta Cruce din preajma Nisporenilor să fie denumită „Crucea Mântuirii Neamurilor creştine” şi că acest fapt nu a fost un gest de intimidare”. Replica ei vine după ce ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, a declarat, apoi, într-un interviu pentru publicaţia „Timpul” că i se pare straniu că cei care au decis acest transfer nu s-au consultat cu Mitropolia Basarabiei şi cu această familie.

„Felul în care s-a construit Crucea şi cum s-a desfăşurat sfinţirea ei indică faptul că „proprietatea” ei morală e infinit mai importantă decât proprietatea juridică. Indiferent cine ar fi fost, din punct de vedere juridic, proprietarul acestui monument, el nu ar fi avut nicidecum dreptul moral să îl înstrăineze fără acordul explicit al tuturor donatorilor,” a spus Lazurca.

Numele Crucii nu mai poate fi revizuit

Proiectul „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” a fost iniţiat de „Vocea Basarabiei” împreună cu Asociaţia Culturală „Pro-Basarabia şi Bucovina”, filiala Oneşti, judeţul Bacău. Înălţarea Crucii Mântuirii Neamului Românesc a costat, potrivit organizatorilor, 1 300 000 de lei. Deputatul PL, Valeriu Saharneanu, unul din autorii proiectului, a declarat pentru JURNAL (în acelaşi articol „Crucea Mântuirii Româneşti, închinată Rusiei” din 21.05.2013) că denumirea Crucii Mântuirii Neamului Românesc este fixată în documentaţia de proiect şi nu mai poate fi revizuită.

„Noi am insistat asupra acestei denumiri din start, altfel nu ne-am fi apucat de proiect. În 2010, când am anunţat public că la Nisporeni se va construi Crucea Mântuirii Neamului Românesc, oamenii au primit cu multă bucurie şi entuziasm această veste. La denumirea Crucii nu se mai umblă. Nici Ţâbuleac nu poate să schimbe aşa ceva. E un voluntarism cras dacă el îşi asumă asemenea lucruri”, a spus Saharneanu.

S. C.