Croitoarea de epoci

Artista care pune în valoare, prin costum şi elemente de scenografie, personaje din diferite epociSTELA VEREBCEANU1Scenograful Stela Verebceanu este un nume cunoscut în lumea teatrelor din Republica Moldova, dar şi peste hotarele acesteia, graţie talentului său. De mai bine de două decenii, scenografa îmbracă personaje şi creează decoruri la invitaţia regizorilor din R. Moldova şi din străinătate. A început activitatea de scenograf la invitaţia regizorului Sandu Vasilache, pentru spectacolul „Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez. De atunci a creat sute de costume. S-a născut şi a crescut la Chişinău, locuinţa părinţilor săi se afla chiar în buricul Chişinăului, pe str. Vlaicu Pârcălab, fosta 28 iunie 1940. A avut o copilărie frumoasă. A învăţat la fosta Şcoală nr. 1, acum Liceul Teoretic „Gh. Asachi”, apoi la Facultatea de Pictură şi Grafică a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă”.

A intrat în lumea scenografiei acum 22 de ani, la invitaţia regizorului Sandu Vasilache, fondator al Teatrului de Buzunar din Chişinău. Era prin 1992, preda la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” o disciplină inexistentă în alte instituţii de învăţământ – designul şi artizanatul. La o întâlnire, Sandu Vasilache, fiind deja director artistic al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, i-a propus să coase costumele pentru spectacolul „Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez. I-a reuşit. „Eram tineri, cu puţină experienţă, dar împreună am făcut lucruri frumoase”, îşi aminteşte scenografa.

Atuurile unui scenograf

Pentru a face scenografie, ne spune Stela, trebuie în primul rând să ai cunoştinţe în domeniu. În al doilea rând, să posezi bazele croiului şi, pe măsură ce le cunoşti, să ştii să le ceri croitorilor cu care lucrezi. „Evident că moda actuală influenţează costumele de epocă, însă e important să ştii croitorie”, adaugă designerul. În al treilea rând, explică ea, să fii la curent cu trendurile din lumea modei, precum şi din teatru, pentru că între acestea există o intercalare. Pentru ea, designul vestimentar şi scenografia sunt două meserii diferite, însă, în acelaşi timp, foarte aproape. În lumea reală, îmbraci femei şi bărbaţi, iar în teatru – personaje. Dacă în primul caz fiecare decide ce să îmbrace, în cel de-al doilea, actorul îmbracă ce decide scenograful şi regizorul”, spune Stela Verebceanu.

Simţul dezvoltat al stilului

A colaborat cu mai multe teatre din România, Italia, Elveţia, Franţa. Munca unui scenograf este legată direct de cea a regizorului. Un scenograf trebuie să aibă un simţ dezvoltat al stilului, ca să poată scoate în evidenţă, prin mijloace minime, frumosul, realitatea şi rolul, fără a miza doar pe elemente speciale de epocă – jabouri, dantele, panglici, broşe, deoarece „valoarea costumului şi a personajului nu se evidenţiază doar prin elemente decorative”, consideră ea.

„Conceptual, orice costum trebuie să fie diferit”

Nu-şi imaginează viaţa fără activitatea sa. Îi place reacţia copiilor când văd personajele din spectacolele jucate pentru ei. Din mulţimea costumelor pe care le-a creat ţine mai mult la cele făcute pentru spectacolul „Maşinăria” de Cehov, în regia lui Petru Vutcărău, „Povestea de iarnă” după Shakespeare, în regia lui A. Hauswater. De obicei, pentru un spectacol, creează 30–40 de costume. Alege singură pânza, croiul şi celelalte elemente. Uneori, actorii sunt obligaţi să probeze până la 20 de ori un costum ca scenograful să obţină ce îşi doreşte cu adevărat.

Numele Stelei Verebceanu este cunoscut şi printre femeile elegante ale capitalei. Coase haine la comandă. Lucrează mai mult în piele naturală, pe care o îmbină cu pânză. Nu are o casă de modă proprie, totuşi îşi vinde hainele ca pâinea caldă. Piesele sale sunt unice prin design, stofă şi calitate, de aceea sunt foarte scumpe. Îşi doreşte să aibă un spaţiu propriu şi confortabil în Chişinău, unde, invitate la un ceai, femeile şi-ar alege vestimentaţie cu numele său.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa