Croaţia: Drum deschis către aderarea la UE

Slovenii au aprobat prin referendum rezolvarea diferendului pe care Slovenia îl avea cu Zagrebul. Problema graniţei maritime cu Slovenia era singurul obstacol în calea drumului european al Croaţiei.

51,48% dintre sloveni au votat duminică în favoarea unei proceduri de arbitraj internaţional pentru rezolvarea diferendului frontalier cu Croaţia, în timp ce 48,52% s-au opus, potrivit rezultatelor date publicităţii după numărarea de 99% dintre sufragii. Pretenţiile divergente ale celor două ţări vizează micul golf Piran din Marea Adriatică şi datează încă de la secesiunea celor două ţări de Iugoslavia în 1991.

Dosarul a tensionat relaţiile dintre Ljublijana şi Zagreb, determinând Slovenia să blocheze aderarea ţării vecine la Uniunea Europeană. După referendum, cel mai probabil, în următoarele 12 luni, Zagrebul va încheia negocierile cu Bruxelles-ul şi va deveni cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene din 2012, estimează „The Telegraph”.

Slovenia şi Croaţia au semnat în noiembrie anul trecut un acord potrivit căruia o echipă internaţională de arbitraj, conform unei propuneri a UE, va decide asupra conflictului privind frontiera, care se referă la o mică fâşie de pământ şi de mare din Golful Piran, Marea Adriatică. Decizia echipei internaţionale va avea un caracter obligatoriu pentru ambele ţări.

Slovenia, membră a UE din 2004, şi-a folosit dreptul de veto ca să blocheze, pe tot parcursul lui 2009, negocierile dintre UE şi Croaţia. Graţie presiunilor venite din partea celorlalte state europene, Ljublijana a semnat în septembrie un acord prin care se angaja să accepte supunerea disputei unei instanţe de arbitraj.

Votul a divizat populaţia slovenă, mai ales că hărţile trimise de Croaţia la UE marchează Golful Piran drept teritoriu croat. O parte a populaţiei slovene percepe aceasta drept o formă de anexare de către Croaţia a unui teritoriu sloven.

Deblocarea drumului Croaţiei şi extinderea inevitabilă a Uniunii către Balcanii de Vest ridică însă alte probleme. Majoritatea ţărilor aplicante din Balcani au dispute teritoriale mult mai încâlcite decât dosarul sloveno-croat. Rivalităţile din anii ’90 care încă persistă şi frontierele poroase ce au rezultat din dezintegrarea violentă a fostei Iugoslavii au făcut ca Serbia, Bosnia, Kosovo şi Macedonia să nici nu înceapă măcar negocierile pentru aderare. (ziare.ro)