Criza economică din regiunea transnistreană se adânceşte // EXPERŢI

transnistria

Foto simbol

Criza economică din regiunea transnistreană se adânceşte din cauza deciziilor politice proaste luate de regimul de la Tiraspol. Din cauza menţinerii unui curs fals de schimb al rublei transnistrene, veniturile populaţiei şi competitivitatea exportatorilor din regiune s-au redus dramatic. Sunt concluziile unui nou studiu elaborat de centrul analitic Expert-Grup.

Potrivit experţilor, după ce în 2015 economia din stânga Nistrului s-a redus cu 20 la sută, aceasta nu dă semne de revenire. Pe fondul reducerii dramatice a veniturilor populaţiei, inclusiv a transferurilor, dar şi deficitului de valută, importurile s-au comprimat cu circa o treime. Mai mult, nivelul înalt de incertitudine economică şi socială din regiune a alimentat emigrarea de capital către Ucraina şi malul drept al Nistrului.

În aceeaşi perioadă, exporturile au scăzut cu circa 5 la sută, în mare parte din cauza menţinerii fixării cursului de schimb al rublei transnistrene, fapt ce continuă să erodeze competitivitatea exportatorilor din regiune. Potrivit Expert-Grup, politicile economice sunt afectate de prevalarea intereselor politice în regiune. Acest fapt se observă, în special, în reticenţa factorilor de decizie din Transnistria privind deprecierea controlată a rublei, care este bazată pe premise false, atât din punct de vedere economic, cât şi politic.

Expert-Grup recomandă deprecierea urgentă, însă controlată şi dozată a rublei transnistrene, cu circa 15 la sută până la final de an, şi cu încă 25% pe parcursul lui 2017. Experţii atenţionează însă că aceste acţiuni trebuie întreprinse în paralel cu măsuri active de stimulare a investiţiilor, pentru a elimina fenomenul pieţei negre de capital şi a reanima exporturile.

În mod special, politica respectivă nu protejează în niciun fel veniturile populaţiei, ci din contra. În primul rând, devine tot mai pronunţat fenomenul pieţei negre de valută, unde rubla transnistreană s-a depreciat deja de facto cu până la 50%.

În al doilea rând, din cauza deficitului de valută în regiune şi, respectiv, a reducerii importurilor, tot mai multă populaţie din stânga Nistrului este nevoită să se deplaseze în localităţile de pe malul drept pentru a face cumpărături. Luând în consideraţie costurile de transport, pierderile la schimbul valutar şi timpul petrecut pentru cumpărături, deflaţia formală de -0,2% raportată la final de aprilie se transformă în inflaţie ascunsă, cu repercusiuni majore asupra nivelului sărăciei din regiune.