„Criminalii au fost lăsaţi să fugă”

11067763_958476284162456_1428625860_o

Societatea civilă cere investigarea completă a evenimentelor din 7 aprilie 2009

Peste două mii de persoane au participat duminică, 5 aprilie, la un protest în centrul Chişinăului în cadrul căruia au cerut investigarea completă a evenimentelor din 7 aprilie 2009 şi tragerea la răspundere a vinovaţilor de abuzurile şi maltratările tinerilor în comisariatele de poliţie. Participanţii la protest au cerut realizarea reformelor în justiţie, eradicarea corupţiei şi implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Acţiunea de protest a fost organizată de Platforma Civică Unitate şi Adevăr. Iniţial, protestatarii s-a adunat în scuarul Catedralei, unde au ţinut un minut de reculegere în memoria victimelor evenimentelor care s-au produs acum şase ani. Ulterior, reprezentanţii societăţii civile: studenţi, jurişti, jurnalişti, au ţinut discursuri în care şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu situaţia social-politică din RM. „Mă simt în drept să-mi cer votul înapoi!”, a declarat Lilia Snegureac, reprezentanta platformei „Pentru Europa”. „Nu avem nicio perspectivă de modernizare a ţării prin punerea căluşului în gura presei, nu pentru asta au protestat tinerii la 7 aprilie. Agenda europeană înseamnă reforme, eradicarea corupţiei în toate domeniile, reforma sistemului judiciar. Nu avem nevoie doar de mimarea reformelor”, a spus ea. „Cei care au dat foc Declaraţiei de Independenţă, azi, prin mimarea reformelor şi prin lipsa de transparenţă vor să nimicească Acordul de Asociere a RM cu UE”, a reiterat şi fostul viceprim-ministru Valentin Dolganiuc.

Magistratul Gheorghe Bălan a declarat că e inacceptabil să se fure viitorul copiilor, după aceleaşi scheme prin care părinţilor acestora le-a fost furat prezentul, iar bunicilor – trecutul. „Nu-i vreau pe copiii mei martiri, eroi post-mortem pentru binele unor nenorociţi şi nesimţiţi care ne-au vândut ţara”, a spus el. Jurnalistul Dorin Scobioală a readus în atenţia publicului problemele cu care se confruntă azi presa şi anume lipsa de transparenţă în instituţiile publice. „Cenzura a pătruns până la cele mai de jos nivele. Vrei să vorbeşti cu un funcţionar competent, cooperant, din orice instituţie de stat şi refuză să-ţi vorbească orice în faţa camerei, pentru că şeful ierarhic superior i-a interzis acest lucru sub ameninţarea pierderii slujbei. Ce fel de integrare europeană facem noi?… Acestea sunt practici din Coreea de Nord”, a specificat el.

Participanţii la protest au scandat: „Jos hoţii de la guvernare!”, „Noi suntem poporul!”, „Vrem ţara înapoi!”.

11091091_958476277495790_5405179_o

În final, a fost votată o listă cu revendicări în care este solicitată, printre altele, pedepsirea vinovaţilor de abuzurile şi maltratările tinerilor în timpul protestelor din 7 aprilie 2009. Lista cu revendicări va fi înaintată reprezentanţilor ambasadelor acreditate la Chişinău.

Tot în legătură cu evenimentele din 7 aprilie, duminică, în faţa Parlamentului, organizaţia Amnesty International Moldova în comun cu alte ONG-uri din domeniul drepturilor omului a organizat o acţiune cu genericul „Imunitatea parlamentară nu este o vacă sacră”.

Acțiunea şi-a propus să le amintească funcționarilor publici că, timp de şase ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, au demonstrat ignoranţă refuzând de a-i pedepsi pe cei vinovați de torturarea tinerilor. Participanții au adus în fața parlamentului o vacă improvizată, amintindu-le funcționarilor că imunitatea, care i-a protejat în toți acești ani, nu este o vacă sacră, la fel ca și impunitatea cu care au acționat în tot acest timp.

Protestatarii au amintit că din cele 108 plângeri înregistrate, au fost iniţiate 102 cauze penale şi doar 31 de dosare au fost expediate în instanţele de judecată. Ca rezultat, 14 poliţişti au primit pedepse cu suspendare și 22 de polițiști au fost achitaţi. Deși au fost condamnate două persoane (Gheorghe Papuc, Ion Perju), cu executarea pedepsei penale, până în acest moment nimeni nu stă la închisoare.

11103785_958476254162459_303504711_o

„În 2015, au fost condamnate la termen real de privațiune de libertate două persoane, fostul general Gheorghe Papuc și polițistul Ion Perju, pentru acțiuni care au favorizat tortura și relele tratamente, dar și acțiuni care au dus la decesul lui Valeriu Boboc. Doar pentru o clipă am fost martorii unui fapt inedit. Instanțele judecătorești și-au manifestat dorința de a-și onora obligațiile de serviciu în fața societății. Inculpații însă au fost lăsați să se eschiveze de pedeapsa penală, de către organele de poliție, care aveau obligația să întreprindă toate măsurile pentru a reține persoanele. Altfel spus, criminalii au fost lăsați să fugă. Asta în percepția autorităților ține de „supremația legii într-un stat de drept”, a declarat Cristina Pereteatcu, Amnesty International.

Instituțiile din Republica Moldova au demonstrat că nu sunt capabile să investigheze încălcarea drepturilor omului, este de părere Ion Guzun, reprezentantul Centrului de Resurse Juridice din Moldova. „În februarie 2015, am avut cu toții șansa ca cel puțin fostul ministru și fostul comisar al municipiului Chișinău să fie condamnați. Dar nu a fost să fie. Impunitatea este în continuare la nivel de lege”, a spus el.

„Responsabilitatea instituționala a procuraturii în fața societății nu poate fi măsurată decât prin trimiterea în judecată a tuturor torționarilor cu prezentarea probelor adecvate și necesare strategiei eficiente de condamnare”, Sergiu Ostaf, CREDO.

„Chiar dacă guvernul a achitat sume importante în baza deciziilor CtEDO victimelor torturii din aprilie, acesta nu a depus eforturi substanțiale pentru a identifica problemele care au dus la condamnare și a propune soluții. În dosarul 7 aprilie procurorii nu lucrează pentru că politicienii doresc asta”, Vadim Vieru, Promo-LEX.

„Este regretabil că odată cu recunoaşterea largă a fenomenului torturii, impunitatea persistă. Supravieţuitorii nu beneficiază de sprijinul necesar pentru reabilitare, așa cum prevede art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii. Dintre persoanele civile maltratate în aprilie 2009, doar 114 au fost identificate de către Comisia Guvernamentală și au primit o compensație minimă, care nu le acoperă nici pe departe daunele aduse. Dacă privim prin prisma victimelor torturii, reformele în justiţie sunt mai mult decât lente”, Ludmila Popovici, Centrul „Memoria”.