”Creșterea vârstei de pensionare se va efectua gradual”

Interviu cu Diana Cebotaru, șefa adjunctă a Direcției Politici de Asigurări Sociale a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei

  • Stimată Doamnă, după aprobarea Legii privind reforma sistemului de pensii, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Stela Grigoraș, a declarat că reforma va îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova care vor avea  o pensie bazată pe echitate și stabilitate financiară. Care sunt principalele modificări în legea respectivă și avantajele pe care le vor resimți pensionarii?

Principalele modificări în această reformă sunt instituirea unei noi formule de calcul a pensiei, valorizarea venitului realizat începând cu 1 ianuarie 1999, unificarea condițiilor de pensionare pentru toate categoriile de cetățeni care există în sistemul actual de asigurări sociale, ajustarea vârstei de pensionare, uniformizarea  stagiului de cotizare, recalcularea pensiei, pensionarea anticipată. Până la etapa actuală, au existat diverse categorii de pensionari care ieșeau în condiții privilegiate la pensie – deputați, membri de guvern, judecători, procurori, funcționari publici, aleși locali. Dacă vorbim despre polițiști sau reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării și altor instituții de forță, aceste persoane în general se pensionează după o lege specială, în alte condiții decât cele care sunt prevăzute de sistemul public de pensii dat fiind faptul că ei nu sunt contribuabili la sistem și, doar prin modificările care s-au operat în contextul  reformării sistemului de pensii, începând cu 1 ianuarie 2017, vor contribui la bugetul de asigurări sociale de stat. Pensiile pentru aceste persoane se achită exclusiv din bugetul de stat. Or, acest sistem de asigurări este bazat pe principiul contributivității și egalității, conform căruia, fiecărei persoane i se stabilește prestația, pensia în baza contribuțiilor achitate.

Un element inovativ al acestei reforme este acordarea pensiei anticipate pentru limită de vârstă, cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 63 de ani, pentru bărbați și femei.

Condiția necesară este confirmarea stagiului de cotizare necesar contributiv, fără includerea perioadelor necontributive.

Dar, la atingerea vârstei standard de pensionare, la cerere persoanei i se va acorda pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor necontributive și celor contributive, dacă persoana a continuat activitatea de muncă.

– Când vor fi aplicate primele modificări stabilite de noua lege?

Legea 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative este destul de vastă, care prevede un șir de modificări. O parte din aceste modificări a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017. De exemplu, unificarea condițiilor de pensionare, cu excepția procurorilor și judecătorilor, reieşind din reforma teritorială judecătorească, normele privind unificarea pensiei vor fi aplicabile acestor persoane de la 1 ianuarie 2018, pensionarea anticipată ș.a. O altă prevedere legată de formula nouă de calculare a pensiei și valorizarea va intra în vigoare de la 1 aprilie 2017, iar majorarea vârstei de pensionare și majorarea stagiului de cotizare – de la 1 iulie 2017.

– Cititorii JURNALULUI de Chișinău ne întreabă cum se va face creșterea vârstei de pensionare dacă aceasta e aceeaşi și pentru bărbați, și pentru femei – 63 de ani?

Această creștere se va efectua gradual. Până la 1 iulie 2017 persoanele se vor pensiona în condițiile vechi, femeile – la 57 de ani, și bărbații la 62 de ani. Dar, începând cu 1 iulie 2017, femeile se vor pensiona cu 6 luni mai târziu, adică la 57 de ani și 6 luni. Vârsta de pensionare se va majora cu 6 luni anual, în cazul femeilor atingerea vârstei de 63 de ani va fi abia în anul 2028. În cazul bărbaților , vârsta de pensionare se va majora treptat cu 4 luni,  până la împlinirea vârstei de 63 de ani. Bărbații vor atinge vârsta de pensionare, 63 de ani, în anul 2019. În contextul majorării vârstei de pensionare, s-a majorat și stagiul pentru cotizare care va fi de 34 de ani, valabil și pentru bărbați, și pentru femei. Și acesta va crește treptat, cu 6 luni anual, începând cu 1 iulie 2017. Stagiul  pentru cotizare, 34 de ani, pentru femei va fi atins abia în anul 2024, iar pentru bărbați în anul 2018.

  • Cititorii noştri doresc să afle de ce s-a majorat vârsta de pensionare când într-un raport al Biroului Naţional de Statistică (BNS) durata medie a vieţii în Republica Moldova în 2015 a constituit 71,5 ani. Astfel, bărbaţii trăiesc în medie 67,5 ani, iar femeile 75,5 ani.

În general, la baza Legii 290 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, a stat Conceptul de reformare a sistemului de pensii din Republica Moldova aprobat prin dispoziție de guvern în luna august 2016. Acest concept reprezintă o analiză exhaustivă, amănunțită, a sistemului actual de pensionare în vederea identificării problemelor, dar și a acțiunilor care urmează să se întreprindă pentru a soluționa  problemele cu care se confruntă acest sistem. Când s-a stabilit această acțiune de majorare a vârstei de pensioare, s-a ținut cont de indicatorii demografici și bunele practici în domeniu din experiența altor state. În România, femeile se pensionează la 63 de ani, bărbații – la 65 de ani. În mai multe state europene vârsta standard de pensionare este de 65 de ani (Polonia, Letonia, Estonia, Bulgaria). Totodată, s-a ținut cont și de recomandările partenerilor noștri de dezvoltare și ale experților naționali și internaționali, prin studiile care au fost efectuate pe marginea sistemului de pensii existent în Republica Moldova de Banca Mondială, Expert-Grup ș.a. S-au luat în calcul și datele BNS pe care le-ați menționat, că a crescut speranța de viață, de la naștere pentru bărbați la 67 de ani, și la femei la 75 de ani. Dar sunt relevanţi și alți indicatori, ca speranța de viață a populației cu vârsta de 60 de ani, care pentru bărbați este de 13,8 ani, iar pentru femei este de 19,3 ani.

După cum s-a mai menționat, acest sistem de pensionare se confruntă cu probleme majore, ca îmbătrânirea populației, emigrarea forței de muncă, probleme de nesustenabilitate financiară, care au drept consecință nivelul scăzut al prestaţiilor, ceea ce a dus și la neîncrederea populației în sistemul actual de pensii. Totodată, rata poverii de pensionare, care este raportul dintre numărul plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale şi numărul beneficiarilor de pensii, înregistrează o tendinţă de descreştere. Astfel, pentru o funcţionare stabilă a sistemului solidar de pensii, precum este şi sistemul public de asigurări sociale în ţara noastră, este necesară menţinerea raportului dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor la nivelul de 4/1-5/1. Dacă în 2003 raportul dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor constituia 1,97:1, atunci către anul 2015 acesta s-a redus până la 1,24:1.

Și în vederea redresării situației și soluționarea problemelor acestui sistem, pe lângă majorarea vârstei de pensionare, au fost analizate și alte măsuri, ca, de exemplu, majorarea cotei de contribuție, de asigurări sociale, până la 32%, dar aceasta ar împovăra și mai mult atât angajatorul, cât și persoana angajată. Și ar contribui și mai mult la dezvoltarea muncii informale, care este o problemă pentru economia statului și care se resimte și în sistemul public de asigurări sociale.

  • S-a modificat și formula de calculare a pensiei. Care sunt elementele constitutive ale acestei formule?

Formula de calcul elaborată este una simplă, transparentă, spre deosebire de formula veche, care era considerată complicată și deseori neînțeleasă de cetățeni. Persoanele care ajungeau la vârsta de pensionare erau puse în situația de a aduna un șir mare de certificate de salariu, ordine privind veniturile realizate până la 1 ianuarie 1999. După 1999, veniturile persoanelor sunt consemnate în registrul de stat al evidenţei individuale a persoanelor asigurate în sistem. În baza formulei noi, persoanele nu vor prezenta certificate de salarii, ele vor prezenta doar documente ce confirmă stagiul de cotizare. Formula nouă va asigura interdependenţa dintre contribuţiile sociale achitate şi mărimea viitoarei pensiei. Este formată din trei elemente: 1,35% este rata de acumulare pentru anii de cotizare, stagiul total de cotizare a persoanei și venitul asigurat valorizat. Această formulă ne va permite în viitor instituirea unui calculator online. Care va oferi posibilitatea ca persoanele interesate să-și introducă datele privind stagiul și venitul valorizat asigurat, în baza informației din contul personal de asigurări sociale, pe care o pot solicita oricând de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, și să afle care va fi suma viitoarei pensii. În acest fel, încercăm să aducem la cunoștință persoanelor că ar fi bine să-și declare veniturile, pentru că viitoarea pensie depinde de salariul declarat din care se achită contribuții de asigurări sociale.
Interviu realizat de Victoria Popa

(Citiţi în numărul viitor al JURNALULUI continuarea interviului, în care veţi găsi răspunsuri la subiecte concrete legate de problemele de calculare a pensiei)

The following two tabs change content below.