„Cred că trebuie să îți propui situații mari, ca actor”

Scene din spectacolul „Oidip” după Sofocle, scenariu original și regie de Silviu Purcărete, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu

 Ofelia Popii a urmat Facultatea de Teatru a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este actriță la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, a obținut de două ori Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriță, în 2008 și 2011; i-a fost acordat premiul Gopo pentru Cea mai bună actriță în rol principal, în 2015

Ofelia Popii: „Sunt mereu impresionată de căldura cu care suntem primiți la Chișinău”

Dragă Ofelia Popii, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu a prezentat un spectacol de excepție în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale de la Chișinău, „Oidip” după Sofocle, scenariu original și regie de Silviu Purcărete. În acest spectacol emblematic al trupei sibiene, rolul principal e interpretat de Constantin Chiriac, iar tu faci două roluri, al Iocastei și Antigonei. „Oidip”-ul lui Silviu Purcărete i-a impresionat profund pe spectatorii de la Chișinău, unii colegi mi-au mărturisit că nu au putut adormi după o astfel de reprezentație de o tensiune maximă, care ne bântuie prin imaginile sale apocaliptice. Cum îți revii după ce joci „Oidip”, cum te liniștești, ce obișnuiești să faci după spectacole?

Prefer să am niște seri pașnice după spectacole, pentru ca să mă liniștesc și să revin firesc la mine. Dacă am a doua zi repetiție ori spectacol, merg direct la somn. Dar la Chișinău a fost o seară specială, gazdele ne-au invitat la o recepție, apoi a trebuit să onorăm o invitație de la televiziune, eu și dl Constantin Chiriac, directorul Naționalului de la Sibiu. Apoi am revenit la hotel și am petrecut câteva ore plăcute în hol, sărbătorind ziua colegei noastre de la machiaj, Elena Vlad. Bineînțeles că, pe la ora 4 dimineața, când am ajuns în cameră, am adormit buștean. Acasă n-aș spune că adorm ușor, dar folosesc niște tehnici de relaxare.

 Iocasta și Antigona din „Oidip” aleg moartea pentru a-și salva onoarea. Ele sunt niște personaje puternice, care își asumă destinul tragic. Există diferență între consum fizic și psihic? De unde vă luați energiile

pentru a fi la înălțimea personajului?

Depinde de spectacol, cât mă consum fizic și cât psihic. Energia, în ceea ce mă privește, se naște din intensitatea trăirii situației scenice. Cred că trebuie să îți propui situații mari, ca actor. Bineînțeles, în funcție de personaj și spectacol, și să fii în acord cu regizorul.

Pentru a te menține în formă, faci mult sport?

Îmi place sportul, dar nu sunt consecventă, din păcate. Dacă repet la un spectacol care necesită antrenament, fac sport. Dacă nu, nu.

Crezi în destin? Silviu Purcărete ți-a fost trimis de soartă?

Nu am o părere fermă despre destin. Dar cred că dl Purcărete mi-a influențat enorm cariera artistică. Am învățat și învăț enorm în lucrul cu dânsul, e un mare artist, un spirit liber, izvor de inspirație.

 – Ai afirmat în mai multe interviuri că teatrul îți aduce multe bucurii, că simți nevoia să „arzi” în scenă, că dincolo de căderile necesare oricărui artist, simți „lumina în preajmă tot timpul, în orice moment de negură”. Nu ai renunțat să joci nici atunci când erai însărcinată. La un festival ai jucat și în „Faust”, și în „Oidip”, purtând copilul sub inimă. Fetița ta, Sofia Luna, a fost așadar pe scenă, înainte de a se naște. Acum, o aduci în teatru să vadă vreun spectacol?

Încă nu, va împlini trei ani abia peste o lună, e prea mică. Nu am adus-o să mă vadă jucând. O aștept să mai crească. În mod sigur, înțeleg viața puțin diferit după ce am devenit mamă, sunt mai puternică acum, probabil și mai matură.

Cum ți-a părut Chișinăul în zilele Reuniunii?

Din păcate, m-am bucurat prea puțin de Chișinău zilele astea, aș fi vrut să mă plimb mai mult, dar nu am avut timp. Sunt mereu impresionată, în Chișinău, de căldura cu care suntem primiți.

Jucând „Oidip”, am respirat împreună, actori și spectatori, a fost o seară de teatru reușită, am simțit un public atent și pasionat de teatru, sensibil la nuanțe, deschis la minte și e o mare mulțumire atunci când cadoul nostru, al artiștilor, este primit cu această deschidere.

Vă doresc în continuare un festival frumos, cu zile de sărbătoare care să vă umple sufletele!

– Mulțumim mult și vă mai așteptăm.

Scene din spectacolul „Oidip” după Sofocle, scenariu original și regie de Silviu Purcărete, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu

 

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)