Crăciunul, sărbătoare a sufletului, nu a calendarului

„Sufletele noastre trebuie să devină adevărate betleeme și staule în care Hristos renaște din an în an”

Cu prilejul sfintei sărbători de Crăciun, l-am vizitat pe arhimandritul Mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din Durlești, Andrei Caramalău, cu care am vorbit despre sărbătorirea nașterii pruncului Iisus Hristos. Stareţul ne-a explicat cum credincioșii ar trebui să întâmpine sărbătoarea Crăciunului, despre post și despre dragostea față de aproapele nostru.

Vadim VASILIU

Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei” se află pe un deal din Durlești, deschizându-se privirilor tuturor durleștenilor. Temelia mănăstirii a fost pusă acum 11 ani, în 2001, de către călugărul Andrei Caramalău. Slujba a început într-o vagonetă, iar cu timpul s-a strămutat în biserica mică în care încap peste 300 de enoriași. Starețul speră că, având binecuvântarea Domnului, de Crăciunul din 2013 va intra în biserica mare, în care vor încăpea o mie de credincioși. Starețul mărturisește că își dorește să deschidă biserica enoriașilor săi nepictată, iar apoi, cu timpul să o tencuiască.
Din primele cuvinte pe care le rostește îmi dau seama că nu este doar un monah plin de evlavie, dar și o persoană foarte inteligentă. La mănăstire, slujba de Crăciun se oficiază și pe stil nou, și pe cel vechi. La liturghie participă un grup de 12 coriști ce cântă în stil bizantin, corul este format din angajați ai Teatrului de Operă și Balet și absolvenți ai Facultății de Teologie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iași. Stilul bizantin îi ademenește pe locuitorii localității și chiar pe tinerii din Durlești.

Dumnezeu unește sărbătorile

Arhimandritul Andrei Caramalău este gălățean, a venit la Durlești în 2001 și a pus temelia mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei”. A venit Republica Moldova în 1990, și-a făcut ucenicia pe lângă IPS Petru, pe atunci episcop de Bălți, după care a urmat seminarul și facultatea în România. Apoi a revenit în RM pentru a fi călugărit de IPS Petru la 22 de ani.

Oamenii credeau că, dacă vine un cetățean român, busola se va întoarce spre Vest, spre un vector  al prăznuirilor de sărbători pe stil nou. Însă nu a fost întocmai așa. Crăciunul este sărbătorit și pe stil nou, și pe stil vechi. „E rânduiala lui Dumnezeu ca în această sărbătoare, pe 25 decembrie, îl sărbătorim și pe Sfântul Spiridon pe stil vechi. Dumnezeu așa de frumos unește sărbătorile, încât vrem, nu vrem, săvârșim Sfânta Liturghie, cântăm catavasiile Crăciunului și împletim deja frumoasa zi cu atmosfera celor două frumoase sărbători Sf. Spiridon și Crăciunul”, spune părintele.

Tot așa, pe 7 ianuarie, pe stil nou, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul. În fiecare an, pe stil nou, vin colindători la unitatea de învățământ din Durlești, părintele Andrei fiind și cadru didactic la școală.

La început, oamenii erau reticenți

Acum zece ani, locuitorii Durleștiului au întâmpinat ideea de a sărbători Crăciunul pe stil nou cu reticență. Când a venit în localitate, circula zvonul că biserica la care slujește părintele Andrei este catolică, până când credincioșii care au venit la serviciul divin au înțeles că nu este adevărat. Atunci, bătrânii nici nu au vrut să audă de stil nou. „Acum, pentru că au copii și nepoți în străinătate, au înțeles, la un moment dat, că nu este atât de important pe care stil se sărbătorește Crăciunul, ci cum se sărbătorește”. Starețul spune enoriașilor săi că nu crede în calendar, ci în unul Dumnezeu.

Unii basarabeni care muncesc peste hotare l-au întrebat pe stareț dacă le este permis să meargă la slujbele bisericii catolice, lucru pe care părintele nu i le interzice, deoarece acolo unde nu există o parohie ortodoxă, spune părintele, e mai bine să mergi slujbele bisericii soră decât să nu mergi deloc.

300 de credincioși

Părintele a făcut un sondaj în comunitatea religioasă din Durlești, care a relevat că 60–70% din credincioși manifestă un interes deosebit față de sărbătoarea Crăciunului pe stil nou. În fiecare duminică și de sărbători biserica este arhiplină. Chiar dacă enoriașii se perindă, numărul de 300 de credincioși este constant. Starețul spune că în biserica mare va fi și mai încăpătoare și speră că va găzdui o mie de credincioși.

Crăciunul nu înseamnă tăierea porcului

Starețul Andrei spune că nu contează stilul pe care credincioșii țin sărbătoarea Crăciunului. Cu atât mai mult cu cât problema Crăciunului se discută doar în perioada sărbătorii. Marea problemă se referă la modul în care se sărbătorește Crăciunul. „Eu îi învăț mereu pe credincioșii mei că sărbătoarea Crăciunului nu înseamnă să tăiem porcul, nu înseamnă să stăm la mese și să ne desfătăm cu bucate, pentru că în aceste zile trebuie să învățăm să ne dăruim aproapelui. Când avem ceva și mergem la unul mai sărac și împărtășim cu cel care așteaptă sărbătoarea din punct de vedere spiritual, trebuie să venim și cu ceva material. Crăciunul înseamnă în mod deosebit a-l avea pe pruncul Iisus în inimi. Sufletele noastre trebuie să devină adevărate betleeme și staule în care Hristos renaște din an în an”.

Crăciunul și postul

Starețul zice că în ajun și în ziua Crăciunului, credincioșii trebuie să înțeleagă că trebuie să participe la sfânta și dumnezeiasca liturghie. Nu este o bucurie mai mare decât cea de a fi împreună cu Hristos. „Frumos ar fi pentru credincioși ca să înțeleagă că ne purificăm starea noastră sufletească și trupească prin post. Trebuie să-l întâmpinăm pe pruncul Iisus cu sufletele curate. Nu putem să îl primim pe pruncul Iisus dacă nu ne vom umili puțin și nu ne vom smeri prin post. De aceea, credincioșii trebuie să postească”, spune starețul.

Potrivit starețului, un post nu trebuie să fie cantitativ, ci calitativ și se obține prin consacrare sufletească. „Trebuie să omorâm patimile din noi, pornirile rele, prin a posti prin mințile noastre, să încercăm să postim altfel, să ne iubim. Credinciosul trebuie să se unească cu sfântul Hristos prin taina împărtășaniei. Atunci vor avea satisfacția că a ajuns în ziua mult-așteptată a Crăciunului”.

„Dacă suntem români, trebuie să fim creștini”

Sfântul Apostol Andrei a fost primul care a propovăduit creștinismul în spațiul românesc. De aceea nu ne miră prezența în împrejurimile mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” a tricolorului românesc. La intrarea în mănăstire observăm trei clopote vopsite în albastru, galben și roșu, dar și în interiorul bisericii tricolorul este prezent. „Drapelul și crucea trebuie să fie cele două simboluri ale românismului. Dacă suntem români, trebuie să fim creștini. Nu trebuie să ne temem în acest spațiu să afirmăm că suntem români și că în biserica noastră se vorbește o singură limbă – cea românească”, încheie arhimandritul Andrei.

The following two tabs change content below.