Corupția și guvernarea defectuoasă din R. Moldova au păgubit UE cu 782 de milioane de euro

dw

UE a investit, din 2007 până în prezent, în Republica Moldova 782 de milioane de euro. Acești bani nu au contribuit însă la realizarea unor progrese vizibile pe care să le resimtă cetățenii. Este concluzia unui raport special al Curții de Conturi Europene (CCE), dat publicității joi, scrie.dw.com.

CCE precizează într-un comunicat oficial că este vorba de 37 de euro pe cap de locuitor – cea mai mare asistență acordată de UE unei țări din Parteneriatul Estic. În pofida ajutorului substanțial oferit de contribuabilii europeni, R. Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa – una în care corupția și lipsa de transparență în sectorul public sunt la ordinea zilei.

Andrian Candu promite un „atac masiv împotriva corupției”

Pe de altă parte, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, finul controversatului oligarh Vlad Plahotniuc (care controlează puterea în Republica Moldova), a semnat un articol în publicația americană „The Daily Caller”, în care se laudă cu reformele implementate de actuala guvernare și spune că prioritatea guvernării pe care o reprezintă este „un atac masiv împotriva corupției”: „Împreună cu premierul Pavel Filip și cabinetul său, ne-am pus pe treabă – să facem schimbările cerute de oameni”, a scris Andrian Candu în articolul său.

Asta în timp ce în raportul CCE scrie că cele mai grave probleme cu care se confruntă Moldova sunt: corupția răspândită la scară largă, guvernarea defectuoasă, instituțiile publice slabe și lipsa voinței politice de a schimba această stare de lucruri la modul practic. „Sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administrației publice a avut un impact limitat. R. Moldova este cea mai săracă țară din Europa. Începând cu 2007, acesteia i s-a alocat ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro. Atunci când Curtea de Conturi Europeană a examinat programele de sprijin bugetar din sectoarele justiției, finanțelor publice, sănătății și apei, a constatat că existau puține elemente care să indice că s-au realizat progrese. Unele dintre deficiențele observate se pot explica prin acțiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voință politică a autorităților naționale. Altele erau cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepției și a implementării programelor și proiectelor care au făcut obiectul auditului”, se arată în raportul special al CCE.

Recomandările CCE către Comisia Europeană

Curtea atenționează Comisia Europeană în vederea ameliorării asistenței acordate R. Moldova și formulează o serie de recomandări: să utilizeze cu mai multă rigurozitate sistemul de alertă timpurie, astfel încât să prevină sau să diminueze riscurile; să coreleze mai bine programele de sprijin bugetar cu strategiile naționale; să consolideze utilizarea condiționalității și a indicatorilor de performanță; să stabilească o legătură mai explicită între acordarea de fonduri suplimentare ca stimulent și realizarea unor progrese demonstrabile; să coordoneze proiectele cu programele de sprijin bugetar sectorial și să asigure sustenabilitatea proiectelor, evaluând mai sistematic capacitatea și angajamentul politic al autorităților de a asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor.

Sveatoslav Mihalache: „Moldovenii trebuie să simtă ajutorul UE”

„Acest raport de audit oferă lecții atât funcționarilor europeni, cât și celor din R. Moldova. Unii ne-au vorbit ani la rând despre „istoria noastră de succes”, iar ceilalți ne hrănesc și astăzi cu retorică proeuropeană. Acest raport țintește exact în problemele care au generat irosirea banilor contribuabililor europeni. Experții din R. Moldova au început să atenționeze asupra ineficienței utilizării fondurilor europene încă în 2014 – asupra banilor care treceau pe lângă proiecte”, a menționat pentru DW doctorul în economie Sveatoslav Mihalache.

„Mă tem însă că se vor găsi în R. Moldova și forțe politice care vor încerca să exploateze electoral acest raport al Curții de Conturi Europene – să denigreze UE vorbindu-le moldovenilor despre ineficiența birocrației europene sau chiar despre complicitatea funcționarilor europeni care finanțează o guvernare coruptă la Chișinău. În realitate, cred că mai degrabă putem vorbi de o anumită doză de neglijență”, a spus Mihalache.

Întrebat dacă, după acest raport, UE ar putea renunța la intenția (enunțată recent la Chișinău de către premierul român Dacian Cioloș) de a deschide discuțiile cu R. Moldova în privința reluării finanțării, Sveatoslav Mihalache a răspuns că „acest raport a apărut nu pentru a bloca finanțarea Moldovei de către UE, ci pentru a identifica greșelile care au făcut ca acești bani să fie cheltuiți ineficient”. În opinia sa, „banii trebuie utilizați acolo unde lipsurile se resimt cel mai mult. Moldovenii trebuie să simtă la modul practic ajutorul UE. Abia atunci numărul euroscepticilor va scădea în Moldova. UE a alocat sume uriașe pentru reformarea justiției din Moldova. Dar ce vede cetățeanul când ajunge să-și caute dreptatea în justiția moldovenească? Corupție! În domeniul sănătății, UE a investit o grămadă de bani, dar corupția face ravagii și în instituțiile medicale”, a exemplificat doctorul în economie Sveatoslav Mihalache.

Singurul oficial de la Chișinău care a reacționat la raportul special al Curții de Conturi Europene a fost șeful legislativului, Andrian Candu. El a menționat vineri că instituţiile abilitate vor pregăti un raport despre felul în care au fost cheltuite fondurile europene, iar concluziile raportului vor fi discutate în comisia parlamentară pentru integrare europeană.

Vinovat e un „cadavru politic”

Pe de altă parte, după apariția raportului CCE, presa aservită puterii oligarhice de la Chișinău a început să acrediteze ideea că vinovat de irosirea fondurilor europene ar fi Partidul Liberal-Democrat din Moldova, liderii căruia au deținut funcția de prim-ministru în R. Moldova în cinci din cei șapte ani la care se face referire în raportul CCE.

Raportul pe 2014–2015 privind competitivitatea la nivel mondial (Global Competitiveness Report) a plasat R. Moldova pe locul 141 din 144 de țări la capitolul independența sistemului judiciar. Potrivit Institutului de Politici Publice de la Chișinău, încrederea cetățenilor în justiție a scăzut în ultimii zece ani, de la 41% la 23% la sfârșitul anului 2014. Moldova a pierdut teren în cazul Indicelui de percepție a corupției, calculat de Transparency International: în 2012 s-a clasat pe locul 94 din 176 de țări, iar în 2015 coborâse pe locul 103 din 168 de țări. Sectorul justiției era perceput de cetățenii moldoveni ca ocupând locul al doilea din punctul de vedere al nivelului de corupție, după poliție.