Contrabanda, mâncată de şobolani

RISIPĂ // Vânzarea obiectelor sechestrate şi confiscate a devenit afacere în R. Moldova, din păcate însă mărfuri în valoare de milioane de lei zac în depozitele MAI în aşteptarea deciziilor judecătoreşti. Pentru multe din ele termenul de valabilitate a expirat deja

V-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă cu bunurile confiscate de poliţie sau cu cele sechestrate din cauza datoriilor? Aflaţi că o parte dintre ele ajung în vânzare, dar cele mai multe sunt mâncate de şobolani în depozitele Ministerului de Interne. Numai în 2010, din cauza lipsei actelor de provenienţă, poliţia a confiscat mărfuri în valoare de zece milioane de lei. Dintre acestea doar o mică parte a putut fi vândută. Mărfuri în valoare de peste opt milioane de lei zac şi acum în depozitele MAI în aşteptarea deciziei judecătoreşti. Pentru multe dintre ele termenul de valabilitate a expirat deja. Statul pierde anual milioane de lei din cauza tergiversării examinării cauzelor în judecată.

Ne-am obişnuit să privim la televizor sau să citim în ziare despre cazuri de contrabandă depistate de poliţie. De fiecare dată, reprezentanţii organelor de drept ne anunţă că marfa a fost confiscată, iar cotrabandistul va fi tras la răspundere. Niciodată însă nu ni se spune unde se păstrează zahărul, ţigările, alcoolul sau alte produse confiscate şi ce se întâmplă mai departe cu ele. JURNAL a încercat să afle acest lucru de la şeful adjunct al Direcţiei investigare a fraudelor in cadrul MAI, Constantin Pânzari.

Contrabanda – bătaie de cap pentru poliţişti

„Acest subiect ne dă mare bătaie de cap. Ce să se întâmple cu marfa confiscată? O mănâncă guzganii!”, se plânge Pânzari. El susţine că de vină pentru această situaţie este noua procedură de confiscare a mărfii. Dacă mai înainte era suficient ca poliţistul să constate lipsa actelor de provenienţă a mărfii pentru ca aceasta să fie confiscată, apoi vândută, iar banii să fie transferaţi în bugetul de stat. Astăzi, bunurile confiscate nu pot fi înstrăinate până nu există o decizie judecătorească în acest sens. „Iar cu deciziile judecătoreşti ştiţi cum e. Uneori suntem nevoiţi să aşteptăm şi câte un an o încheiere judecătorească. Dar marfa nu aşteaptă”, explică responsabilul de la MAI.

Fără depozite special amenajate

Pânzari susţine că ministerul nu dispune de depozite special amenajate pentru păstrarea diferitelor tipuri de mărfuri, de aceea în multe cazuri marfa confiscată se alterează. „Noi nu avem depozite cu frigidere. Din acest motiv, în cazul în care confiscăm fructe, carne sau alte produse alimentare care presupun anumite condiţii de păstrare, fie că trebuie să apelăm la bunăvoinţa unor agenţi economici, pe care să îi rugăm să le păstreze, pe gratis, în depozitele lor, fie le ducem în depozitele noastre, conştienţi că se vor altera”, ne spune Pânzari, precizând că pentru a nu-şi crea prea multe probleme, mulţi poliţişti evită să confişte produse alimentare şi se orientează spre mărfurile industriale.

De ce se tem poliţiştii?

Lipsa depozitelor nu este însă singurul motiv pentru care poliţiştii se eschivează să-şi facă conştiincios treaba. „Imaginaţi-vă că un poliţist a confiscat o cantitate mai mare de carne. Peste un an instanţa de judecată decide ca marfa confiscată să fie restituită proprietarului. Între timp, aceasta s-a alterat, noi însă suntem obligaţi să o întoarcem în starea în care a fost cu un an în urmă. Cine ar trebui să acopere cheltuielile? Veţi spune că ministerul şi nu greşiţi. Doar că pe urmă începe ancheta internă şi poliţistul poate fi obligat să achite preţul mărfii confiscate”, mai spune Pânzari, precizând că, în realitate, astfel de cazuri nu s-au întâmplat, dar poliţiştii oricum sunt precauţi.

Marfa confiscată se vinde în magazine

În cazul în care au noroc şi marfa nu se strică până la pronunţarea deciziei judecătoreşti de confiscare, aceasta este transferată Inspectoratului Fiscal care o comercializează. Desigur, Fiscul nu are propriile magazine şi este nevoit să apeleze la anumiţi agenţi economici cu rugămintea de a le vinde. În schimbul serviciilor oferite, magazinele reţin un anumit comision, de obicei de 20 % din preţul de vânzare al mărfii.

Cu aceeaşi rugăminte vin la proprietarii de magazine şi executorii judecătoreşti.

Vând mărfuri luate cu de-a sila

Şi pentru că există o astfel de cerere, în Chişinău a apărut şi un magazin specializat în comercializarea mărfurilor sechestrate de la persoane care au fost acţionate în judecată pentru că nu şi-au achitat datoriile.

Deşi nu e foare mare, magazinul are în vânzare „de toate”, de la camioane, microbuze şi mobilă până la cuiere pentru prosoape, săpuniere şi rechizite şcolare. Desigur, preţul mărfii este mai mic decât în alte magazine şi scade cu 20 % la fiecare 20 de zile, o ofertă bună pe timp de criză. „Dacă nu se vinde timp de două luni, preţul poate fi redus cu 70 %”, ne explică Veaceslav Mârza, directorul magazinului deschis în 2009.

Timp de o oră, cât ne-am aflat în magazin, nu am văzut niciun cumpărător, totuşi Mârza susţine că au peste o mie de clienţi fideli. „Se întâmplă ca obiectele scoase în vânzare să fie cumpărate chiar de vechiul lor proprietar”, precizează bărbatul.

Magazinul îşi diversifică serviciile

Cel mai scump bun vândut de magazin a fost o maşină de construcţie care costa 300 de mii de euro. Magazinul îşi opreşte un comision de 15 – 25 % din preţul obiectului vândut. Anul trecut, aici s-au vândut mărfuri în valoare totală de două milioane de lei. „În curând, ne propunem să vindem şi pe credit. De asemenea, oferim servicii de organizare a licitaţiilor pentru vânzarea apartamentelor şi a terenurilor sechestrate”, ne mai spune Mârza, menţionând că deşi e o afacere nouă în R. Moldova, speră ca în curând aceasta să devină cu adevărat profitabilă.

Direcţia de investigare a fraudelor a reţinut în 2010 mărfuri în valoare totală de peste 10 milioane de lei. Dintre acestea au ajuns în vânzare doar mărfuri în valoare de 880 de mii de lei. Astăzi, în depozitele MAI se păstrează în condiţii antisanitare zeci de tone de carne, peste zece mii de litri de alcool, mai bine de o tonă de produse alimentare uşor alterabile, mai bine de jumătate de milion de pachete de ţigări.

Mariana RAŢĂ