„Continuăm să ne extindem și nu o facem ca să denigrăm pe cineva”

Interviu cu preotul Andrei Bucliș, secretar al Cabinetului Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei

Mitropolia Basarabiei a împlinit pe 19 decembrie 2018 douăzeci și șase de ani de la reactivare. În pofida piedicilor puse de autoritățile Republicii Moldova, această instituție administrativă a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române se extinde, ajungând până în prezent la peste 120 de parohii. Aflați din acest interviu problemele cu care se confruntă mitropolia, precum și care sunt relațiile cu alte culte, inclusiv cu Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”.   

– Prea cucernice părinte, vă felicit cu ocazia împlinirii celor 26 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Ați putea să faceți o apreciere a acestei evoluții?

Vă mulțumim pentru această felicitare. Pentru început, Mitropolia Basarabiei nici măcar nu era recunoscută de autoritățile Republicii Moldova, eram tratați ca niște intruși. Am crescut împreună cu Mitropolia Basarabiei, am urmărit piedicile prin care a trecut această instituție bisericească. Eram dascăl în sat, aveam vreo 12 ani, am trăit momentele în care se puneau abuziv sigilii la bisericile noastre. Se încerca să ne ia cu forța bisericile.

Însă, în decursul celor 26 de ani de la reactivare, am crescut, revenim lent, dar sigur la ceea ce ni s-a luat pe nedrept. IPS Mitropolit Petru povestea că am început cu cinci-șase parohii, acum avem peste 120. Nu pot să spun o cifră exactă, deoarece o parte din acestea sunt în proces de înregistrare.

Chiar dacă din exterior s-ar părea că cele peste 100 de parohii sunt puține, majoritatea sunt înființate recent. În plus, s-a reușit numirea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a doi episcopi titulari: la Bălți – Prea Sfințitul Părinte Antonie, și la sud – Prea Sfințitul Părinte Veniamin.

Raportându-ne la numărul parohiilor pe care le are Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, ale noastre ar reprezenta aproximativ 10 la sută pe teritoriul Republicii Moldova. Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove are peste 1000 de parohii.

Mitropolia Basarabiei nu deține în prezent multe biserici care sunt monumente istorice, dar am înălțat biserici care vor vorbi peste ani despre identitatea noastră de credință și de neam. Așijderea, au fost înființate multe comunități, chiar dacă ne confruntăm cu piedici.

Continuăm să ne extindem și nu o facem ca să denigrăm pe cineva, ci spre binele Bisericii noastre, spre binele poporului pe care ni l-a încredințat Dumnezeu.

– Când vă referiți la piedicile pe care le întâmpinați, care sunt acestea?

Este vorba de acțiuni pe care le întâmpinăm atunci când facem un demers sau altul către autoritățile statului. De exemplu, am încercat să dezvoltăm colaborări cu anumite ministere. Acestea au fost inițial de acord, dar mai târziu, proiectele fie că sunt tergiversate, fie că sunt trase pe linie moartă. Avem semnale că, în unele cazuri, refuzurile sunt influențate de către mitropolia subordonată Moscovei.

De asemenea, avem probleme la înregistrarea parohiilor. De pildă, o anumită comunitate, împreună cu preotul, își exprimă dorința să treacă la Mitropolia Basarabiei. Drept reacție, reprezentanții Mitropoliei Moldovei reacționează violent și, de multe ori, abuziv.

În opinia mea, mult mai îngrijorați ar trebui să fim de extinderea sectelor. În ultima vreme, se înregistrează foarte multe secte. Când este vorba de acest fenomen, suntem pasivi, iar când se mai deschide o biserică ortodoxă, se reacționează agresiv. Aici mi se pare o problemă.

– Când spuneți că aveți reacții violente din partea Mitropoliei Moscovei, vă referiți la felul în care au reacționat reprezentanții săi la Dereneu?…

Dereneu este doar unul dintre cazuri… În cazul Dereneu, există un proces în desfășurare. Acolo este evident că biserica acestei comunități a fost sechestrată de cinci–zece persoane. Ca rezultat, marea majoritate a enoriașilor merge și se roagă cu preotul într-o anexă a lăcașului.

Este un lucru trist că biserica, în loc să lucreze pentru oameni, lucrează împotriva lor. Majoritatea oamenilor de acolo nu au posibilitate să meargă în propria lor biserică. Mulți dintre ei sunt ctitori…

– Care este relația dintre Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” din Chișinău și Mitropolia Basarabiei?

Pe moment, această catedrală nu se subordonează canonic Mitropoliei Basarabiei, deși cândva a aparținut ei. Nu există nicio comunicare cu această biserică, chiar dacă preotul Ioan Ciuntu își declară apartenența la Biserica Ortodoxă Română. Pentru binele tuturor, cred că lucrurile trebuie aduse pe făgașul canonic. Mitropolia Basarabiei este deschisă întotdeauna pentru dialog cu oricine.

– Câte mitropolii există în prezent în Republica Moldova?

Mitropolia Basarabiei subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove supusă Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceste structuri sunt recunoscute canonic. Mai sunt și altele înregistrate de către stat, dar care nu au comuniune cu Biserica Ortodoxă Universală.

– În ultima vreme, se înregistrează o tendință de a sărbători Crăciunul pe stil nou. Sporește această tendință?

Nu există o evoluție semnificativă în acest sens. Mitropolia Basarabiei are parohii în care s-a păstrat stilul nou adoptat în 1925. Aceste parohii au respectat permanent calendarul nou, chiar și în perioada sovietică.

Avem câteva parohii care au solicitat expres să treacă la stilul nou, este vorba de până la zece biserici. Asemenea lăcașe sunt atât în nordul, cât și în sudul Republicii Moldova.

La Chișinău, avem Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din sectorul Râșcani, unde se țin sărbătorile doar pe stil nou. La Biserica „Sfinții Petru și Pavel” din sectorul Buiucani se oficiază slujbe atât pe stil nou, cât și pe stil vechi.

Dar calendarul nu este o dogmă, ci o normă după care ne organizăm vremea. Cred că nu datele ne fac pe noi creștini, ci comemorarea sfinților care s-au jertfit pentru biserica lui Hristos.

Interviu realizat de Ilie Gulca