Continuă cursa pentru fotolii la CSM

Judecători cu dosare pierdute la CEDO şi averi dubioase aspiră la mandate în Consiliul Superior al Magistraturii.

Continuă lupta pentru obţinerea unui fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Adunarea Judecătorilor urmează să aleagă la 22 noiembrie curent, în turul doi, încă trei membri din 16 candidaţi. Şi aceasta după ce, din cei 13 judecători care au candidat în primul tur, au fost aleşi doar trei. Printre cei care râvnesc la funcţia de membru al CSM se numără magistraţi, numele cărora figurează în dosare pierdute la CEDO, care au provocat prejudicii de milioane bugetului RM, ori despre care presa a scris că deţin averi fabuloase ce depăşesc cu mult veniturile lor.CSM.doc 1

Actualul preşedinte al CSM Nichifor Corochii candidează repetat la funcţia de membru al CSM, deşi, în primul tur, nu a întrunit voturile necesare. Presa a scris că mandatul de preşedinte al CSM i-a adus lui Corochii premii în valoare de peste 100 de mii de lei şi o pensie mai mare.

Totodată, acesta s-a ales şi cu o plată ilegală pentru cazare în municipiul Chişinău în valoare de circa 129 mii de lei. Privilegiul privind plata pentru cazare pentru judecători exista pe timpul comuniştilor şi a fost anulat odată cu schimbarea guvernării. Pe atunci, judecătorii primeau câte 500 de lei lunar. În perioada mandatului de preşedinte al CSM, Corochii nu s-a sinchisit să ridice câte 3500 de lei pe lună pentru cazare.

Corochii, respins la Edineţ, acceptat în CSM

Despre Corochii se mai ştie că, în 2006, a candidat la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Edineţ. Candidatura acestuia a fost respinsă de preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, pe motiv că Corochii ar „tutela” antreprenori „implicaţi în afaceri dubioase”. Şi anume pe directorul de atunci al pieţei orăşeneşti din Edineţ, Mina Tomaşevschi, şi fratele acestuia, Nicolae Tomaşevschi.

„Datorită acestei tutelări, Mina Tomaşevschi, care activa în calitate de manager al pieţei agricole locale, a reuşit să înstrăineze 58 de magazine şi gherete din cele 75 care existau pe piaţă şi să reducă cu 4-5 ori suma venitului transferat la buget. În calitate de „tutore” al directorului pieţei, Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea directorului pieţei, protejându-i interesele şi restabilindu-l în funcţie după ce acesta a fost eliberat”, se menţionează în documentul de la Preşedinţie trimis pe adresa CSM.

În acelaşi document se constată că „lucrările de construcţie a două case luxoase – una care aparţine directorului pieţei şi alta judecătorului Nichifor Corochii – s-au construit simultan”.

Aceste acuzaţii au fost verificate de membrii CSM de atunci, Nicolae Clima şi Mihai Poalelungi, la faţa locului. Aceştia au constatat că deciziile emise de Corochii păstrate în vigoare de Curtea de Apel de restabilire în funcţie a directorului pieţei Mina Tomaşevschi au fost anulate de CSJ.

„Curtea Supremă de Justiţie a casat hotărârea adoptată în  acest caz din cauza aprecierii incorecte a probelor şi aplicării greşite a legii cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii”, se notează în răspunsul lor.

În ce priveşte construcţia casei de locuit a judecătorului „sub aspectul invocat de Preşedinte”, a fost imposibil de verificat, se mai spune în documentul semnat de membrii CSM.

Reieşind din aceste nereguli, CSM a respins cererea lui Corochii de a propune candidatura sa în mod repetat la funcţia de preşedinte al Judecătoriei din Edineţ.

Cu toate acestea, la scurt timp, Corochii este ales în funcţia de membru CSM şi apoi de preşedinte CSM, funcţii în care e în drept să ceară corectitudine de la alţi judecători. Casa din Edineţ a preşedintelui CSM, potrivit experţilor imobiliari, are o valoare de peste un milion de lei. Şi aceasta în condiţiile în care Corochii s-a plâns, în repetate rânduri, că judecătorii ar avea salarii prea mici. Pe moment, acesta candidează pentru al doilea mandat la CSM şi, totodată, şi-a propus candidatura pentru funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău

Muruianu înscris în cursă

Ion MuruianuÎn cursa pentru obţinerea unui fotoliu în CSM candidează şi Ion Muruianu, judecător la Curtea de Apel Chişinău. Muruianu a judecat mai multe cauze care au ajuns mai apoi la CEDO. Din cauza acestuia, RM a fost condamnată de opt ori de instanţa europeană, fiind obligată să plătească despăgubiri de aproape trei milioane de euro. În 2010, Ion Muruianu a fost demis de deputați din funcția de președinte al CSJ.

Ulterior a fost restabilit după ce Curtea Constituţională a declarat ilegală demiterea sa de către Parlament.

În 2011, SIS a dat aviz negativ candidaturii lui Ion Muruianu la şefia CSM tocmai pentru dosarele pierdute la CEDO.

Numele lui Muruianu a apărut şi într-un scandal de presă după ce a spus despre jurnalişti că ar fi „câini turbați, periculoși pentru societate”.

Judecători cu averi impunătoare

Un alt candidat este judecătoarea Nina Cernat, care figurează în lista neagră a justiției moldovenești. O investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a relevat că judecătoarea locuieşte într-o casă de lux din complexul „Oraşul poveştilor”, din capitală, imobil care nu se găseşte în declaraţiile sale de avere, întrucât acesta este înscris pe numele soacrei sale, care locuieşte la Ialoveni.

Nici ceilalţi aspiranţi la fotoliile CSM nu o duc mai rău. Potrivit declaraţiei de avere a judecătoarei Domnica Manole, aceasta deţine 11 maşini, dintre care zece sunt date în folosinţă şi care îi aduc anual un venit de 364 de mii de lei.

Şeful Judecătoriei Nisporeni, Grigore Şişcanu, indică în declaraţia de avere o casă în construcţie de 244 de metri pătraţi, în raionul Ungheni, un apartament de 150 de metri pătraţi în oraşul Nisporeni, maşină şi două terenuri în oraşul Durleşti. Şi magistrata Vera Toma de la Curtea de Apel Bălţi are casă de 253 de metri pătraţi, trei terenuri agricole şi două automobile: o Toyota şi un Hyundai.

Amintim că în primul tur numai trei judecători au întrunit numărul necesar de voturi. E vorba despre actualii membri ai CSM, Dumitru Visternicean şi Anatolie Ţurcan, dar şi judecătoarea Curţii Supreme de Justiţie, Tatiana Răducanu. Celelalte trei fotolii rămase vacante urmează să fie ocupate de un judecător de la Curtea de Apel, iar ceilalţi doi – de la primele instanţe.