Constituţie fără limbă?

ADEVĂRUL // Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 spune clar că limba de stat a Republicii Moldova este limba română

Denumirea limbii oficiale ar putea fi omisă din Constituţie. Potrivit unei variante de modificare a Constituţiei elaborată de experţii Comisiei pentru reformă constituţională, se recomandă ca în articolul din Constituţie care ţine de denumirea limbii oficiale a R. Moldova să se specifice că această chestiune se stabileşte prin lege organică. Menţionăm că legile organice se votează de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi (adică 52 de voturi – n.r.). Potrivit juristului Nicolae Osmochescu, membru al Comisiei pentru reforma constituţională, în această situaţie Parlamentul nu are decât să adopte o lege organică care va avea la bază Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 în care se spune clar că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.

Încă o variantă

Totuşi mai există o variantă pe care membrii comisiei o iau în calcul. Potrivit acesteia, art. 13 din Constituţie trebuie modificat, specificându-se că limba română este limba oficială a R. Moldova.

”Încă nu s-a decis pe care dintre aceste două variante să se meargă. Marţea viitoare, vom avea o şedinţă lărgită a comisiei în cadrul căreia ar putea fi luată o decizie în acest sens. Cu toate acestea, părerea mea este că în această chestiune ar trebui să se realizeze un sondaj de opinie pentru a afla pentru care din cele două versiuni optează populaţia”, a declarat pentru JURNAL doctorul în drept constituţional Victor Popa, un alt membru al comisiei. În opinia lui, ar fi regretabil să se rateze şansa de modificare a Constituţiei prin referendum din cauza unui singur articol problematic.

Două variante şi pentru alegerea preşedintelui

Potrivit aceleiaşi surse, şi pentru problema alegerii şefului statului experţii din comisie au elaborat două versiuni dintre care vor trebui să aleagă politicienii care fac parte din comisie. Prima variantă prevede alegerea şefului statului direct de către popor, iar cea de-a doua stabileşte alegerea de către Parlament a preşedintelui cu micşorarea treptată a numărului de voturi necesare. „Adică, în primul tur din primul scrutin şeful statului poate fi ales cu 3/5 din voturi. Dacă acest lucru nu se reuşeşte, în cel de-al doilea tur se stabileşte că şeful statului se alege cu 51 de voturi ale deputaţilor.

În cazul în care nici de această dată şeful statului nu poate fi ales se organizează un nou scrutin (cu aceiaşi sau/şi alţi candidaţi – n.r.). În primul tur al celui de-al doilea scrutin şeful statului se alege cu 51 de voturi. Dacă nu se reuşeşte, în cel de-al doilea tur şef al statului este ales cel care adună cele mai multe voturi”, ne-a explicat Victor Popa mecanismul.

În loc de raioane – regiuni

În cadrul şedinţei de marţea viitoare a comisiei lărgite, vor fi puse în discuţie primele două titluri din Constituţie. Potrivit lui Victor Popa, acestea au suferit mai multe modificări. În primul titlu a apărut un nou articol cu referire la partidele politice. Tot la primul titlu au fost trecute şi articolele care ţin de cetăţenie, specificându-se că drepturile cetăţenilor moldoveni care posedă cetăţenie multiplă nu pot fi îngrădite. O altă noutate ţine de organizarea administrativ-teritorială a republicii. Potrivit proiectului pregătit de experţii din comisie, se propune renunţarea la raioane şi împărţirea R. Moldova pe regiuni. Modificările propuse de experţi vor fi analizate şi de către Comisia de la Veneţia, preşedintele căreia este aşteptat la Chişinău la sfârşitul lui februarie.