Constantin Marin: „Unii spun că Angela Sîrbu încearcă să-şi camufleze eşecul managerial”

Ultimele „cutremure” din Dealul Schinoasei au scos la iveală detalii necunoscute publicului care reies din acuzaţiile aduse de fostul director al postului „Moldova 1”, Angela Sîrbu, pe de o parte, şi preşedintele Companiei „Teleradio Moldova”, Constantin Marin, pe de altă parte. După ce Angela Sîrbu ne-a explicat de ce, în viziunea ei, reformele promise nu sunt sesizate încă pe sticlă într-un interviu acordat JURNALULUI, Constantin Marin ne spune astăzi cum stau lucrurile la „Teleradio Moldova” văzute din postura de preşedinte al instituţiei.

–         Dle Marin, vă rugăm să ne spuneţi de ce reforma instituţională promisă la „Teleradio Moldova” abia a început, deşi aceasta ar fi trebuit să fie deja pe sfârşite şi să se soldeze cu o televiziune şi un radio mai sobre, mai eficiente?

Îmi permit să nu fiu de acord cu afirmaţia cuprinsă în această întrebare, pe motiv că ea denotă parţialitate şi anumite angajamente. Refacerea companiei în coordonatele radiodifuzorului public este un proces de lungă durată. O primă tentativă a fost făcută în anul 2002, folosită drept prilej de a epura persoanele indezirabile ideologic. La distanţă de aproape zece ani protestatarii au obţinut câştig de cauză la CEDO. Refacerea TRM a fost reluată ulterior după adoptarea Codului Audiovizualului, în 2006. Observatorii naţionali şi cei internaţionali, între care directorul actual al Radio Moldova, Alexandru Dorogan, fosta deja directoare a TV Moldova 1, Angela Sîrbu, şi subsemnatul, au remarcat în repetate rânduri că TRM era menţinută în continuare în spaţiul politic, deservind guvernarea din acea perioadă.

În 2010, în condiţiile în care la putere au venit partidele democratice care s-au angajat să modernizeze statul şi societatea pe principiile europene, la cârma companiei a venit o nouă conducere care a declarat solidar intenţia de a reda societăţii TRM. În mai puţin de jumătate de an, multiplele rapoarte de monitorizare au semnalat primele evoluţii pozitive. Meritul nu a fost al unei persoane sau al unui departament. Ele au fost generate de libertatea de creaţie redată salariaţilor, de înlăturarea cenzurii. Drept urmare, programele de radio şi televiziune au fost deschise pentru temele tabu, pentru ideile şi persoanele interzise anterior, pentru opiniile divergente şi întregul spectru politic şi social.

–         De ce, atunci, durează atâta reformarea?

Schimbările consemnate, trebuie să recunosc, au provocat o anume euforie, că, uite, reforma o avem pe palmă. Curând însă, pe măsură ce pătrundeam în esenţele funcţionale ale companiei, în problemele ei, în urma consultărilor cu partenerii internaţionali, am conştientizat că, de fapt, reforma abia urmează să fie efectuată. Asta din cauza că TRM continua să rămână o instituţie ineficientă: structural, funcţional, managerial, tehnologic, împovărată de datorii către prestatorii de servicii etc. În consecinţă, în iulie 2010, a apărut primul proiect de reformare – Direcţiile strategice de dezvoltare pe anii 2010-2015. Documentul de referinţă a fost elaborat în parteneriat cu experţii Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, sprijiniţi financiar de PNUD Moldova.

Realizarea schimbărilor de ordin structural-instituţional, prevăzute de acest document, s-a fructificat în elaborarea noilor organigrame pentru TRM, Radio Moldova şi TV Moldova 1. Pe durata unui an şi jumătate au fost restructurate serviciile de ştiri de la televiziune şi radio, au fost create câteva structuri: Departamentul Multimedia şi Departamentul programe şi planificare tv, nucleele serviciilor de programe Radio Moldova Actualităţi, Radio Moldova Tineret, Radio Moldova Muzical. De menţionat că, în mod solidar, am convenit să mergem pe reformele sectoriale pentru a testa noua organigramă, noua modalitate de normare şi de remunerare a muncii.

–         Cum a decurs etapa reformării departamentelor de ştiri?

Activitatea de reformare, într-un fel, a fost afectată de lipsa sau insuficienţa experienţei manageriale din partea noii conduceri de a gestiona o entitate de asemenea proporţii, precum este TRM. În plus, unii dintre manageri au ignorat comunicarea sau au adoptat o atitudine preconcepută faţă de salariaţii companiei. Astfel, realizarea clauzelor din primul proiect de reformare a TRM a decurs anevoios, pe alocuri în contradictoriu, fără discernământul necesar. Responsabilitatea în acest sens revine, în primul rând, întregii conduceri noi. Niciunul nu-şi poate declina această răspundere. Sunt convins că nu poţi realiza o reformă, tratând cu dispreţ, desconsiderare şi chiar ură oamenii, pe care, în mod firesc, trebuie să-i ai aliaţi sau, în cel mai rău caz, participanţi pasivi la actul de schimbare. Reforma nu se face de unul (una) singur(ă). Unii dintre noi au ignorat apelul colegilor de la DW Akademie privind recrutarea grupului de schimbare şi a susţinătorilor reformei. Atare comportament era cu atât mai necesar, cu cât salariaţii TRM, diferiţi ca potenţial şi consacrare profesională, au avut de beneficiat sau de suferit, pe dreptate sau nu, în urma multiplelor schimbări, reale sau pretinse, de la companie. Ca rezultat, memoria lor instituţională îi face, uneori sau deseori, refractari faţă de orice reformă. Iată de ce, în opinia mea, noii manageri erau obligaţi să conjuge exigenţa şi intoleranţa faţă de lipsa de profesionalism cu respectarea demnităţii profesionale şi umane a salariaţilor. Anume astfel s-a procedat la Radio Moldova. Altfel s-a întâmplat la TV Moldova 1, unde relaţiile dintre management şi salariaţi s-au dezvoltat în albia confruntării. Îndemnurile mele de a substitui confruntarea prin cooperare au fost percepute ca tentative ale preşedintelui de a bloca reformele. Cu certitudine însă pot afirma că nimeni nu a tergiversat în mod premeditat acest proces.

–         Dându-şi demisia, Angela Sîrbu şi directorul departamentului ştiri de la Moldova 1, Liliana Viţu, au declarat că le-a lipsit sprijinul conducerii TRM pentru a îmbunătăţi starea de lucruri la televiziunea publică. Dvs. ce părere aveţi?

Managerii vizaţi au avut întreaga libertate de a-şi onora atribuţiile fixate atât în Codul Audiovizualului, cât şi în fişa de post. Am sprijinit toate iniţiativele lor de creaţie şi de gestionare a resurselor din dotare. Păcat că acestea au fost puţine. Unicul sprijin pe care l-am refuzat a fost acela de a încuraja contrapunerea noilor şi vechilor salariaţi ai companiei, de a stimula tentativele de epurări pe criterii departe de a fi de natură profesională, de a pune în aplicare exclusivă, indiferent de gravitatea încălcării, instrumentele manageriale de sancţionare. Totodată, am fost alături când a fost nevoie de sprijinit profesionalismul sau când a fost adecvată sancţionarea neprofesionalismului.

–         De ce, totuşi, Moldova 1, în afară de Departamentul ştiri, rămâne un post provincial, perimat, şi nu găseşte profesionişti în timp ce alte televiziuni îi găsesc?

Şi la ştiri este loc de mai bine! Contează ce înţelegem prin noţiunea de provincial. TV Moldova 1, în mod tradiţional, se adresează publicului din arealul rural. Din acest punct de vedere, avem o misiune extrem de importantă şi responsabilă. Presupun însă că vă referiţi la altceva. La calitatea nesatisfăcătoare a programelor tv, la formatul lor depăşit etc.  Reforma lansată tocmai are în vizor sporirea competitivităţii TV Moldova 1, chiar dacă unii consideră că ideea de competitivitate nu ţine de domeniul radiodifuzorului public. TRM acţionează azi pe o piaţă mediatică suficient de densă, mediul concurenţial implică investiţii importante în tehnologii, formate, oameni. Televiziunile private le fac, iar TRM – nu. În aceşti doi ani am avut parte de susţinere, când a fost vorba de stingerea datoriilor istorice ale companiei (din cele circa 18 milioane au fost achitate 14, restul sunt eşalonate până în iulie 2012), iar când e vorba de dezvoltarea TRM, ni se spune – din contul resurselor interne, din contul reducerii de personal… De altfel, în aceşti doi ani TRM a beneficiat de sprijinul generos exclusiv din partea donatorilor externi. Graţie lor am investit în digitalizarea producţiei audiovizuale circa 12 milioane de lei. Întreaga conducere a TRM a fost antrenată în accesarea granturilor, totuşi remarc, în acest sens, meritul deosebit al Angelei Sîrbu.

–         Care sunt garanţiile că noul director de la TVM va continua ce a început fostul director, Angela Sîrbu?

Pe durata a aproape doi ani de zile, am format o echipă. Deşi suntem diferiţi, am dat dovadă de viziuni comune, am împărtăşit valori comune, chiar dacă am avut multiple discuţii aprinse. Fisura a apărut în ultimele luni. Unii spun că în atare mod Angela Sîrbu încearcă să-şi justifice evadarea din echipă şi chiar să-şi camufleze eşecul managerial. Nu cred. Ar fi o insinuare.

Sper că noul director se va solidariza cu programul de reformare cuprinzătoare a TRM şi se va angaja în fructificarea lui, va stărui asupra unei culturi instituţionale bazată pe spirit de echipă şi creaţie profesională. Totodată, noi suntem suficient de flexibili pentru a fi receptivi la proiectele eficiente. Orice intervenţie ce va impulsiona şi va perfecţiona procesul de reformare va fi susţinută.

 

–         Reformarea televiziunii presupune concedieri masive, Angela Sîrbu mai puncta o problemă, că directorii TV şi radio nu pot lua de sine stătător decizii de gestionare a resurselor umane. În cadrul reformei sunt prevăzute schimbări în acest sens?

Reformarea programată implică un set întreg de acţiuni. În rândul lor se înscrie şi optimizarea, cantitativă şi calitativă, a resurselor umane. Iar aceasta presupune şi instruire, şi stagii în instituţiile media de peste hotare, şi consultări cu experţi străini, şi monitorizare internă şi externă. Disponibilizarea e şi ea un instrument al reformei. În acest caz, poziţia mea este una fermă – criteriul de selectare este probitatea profesională care nu face referinţă la vârstă, vechime în muncă, simpatie sau antipatie. Angajarea sau reangajarea personalului se efectuează la TRM în bază de concurs şi pe termen determinat, chiar dacă aceste condiţii au mai trezit şi trezesc încă o anumită rezistenţă, înainte angajarea pe termen nelimitat era o practică curentă la companie. Gestionarea resurselor umane este în competenţa atât a directorilor, cât şi a preşedintelui. La TRM sunt formate trei comisii de concurs, dintre care două sunt dirijate de directorii radio şi tv. Niciun contract de angajare la radio sau televiziune nu este semnat de preşedinte fără a avea acordul directorilor. Este o prevedere legală, de altfel, pe care eu, în calitate de preşedinte, o respect cu stricteţe.

–         E adevărat că la TRM există un sabotaj din partea gărzii vechi împotriva tentativei de a reforma audiovizualul public?

Nu cred ca putem vorbi despre o sabotare a procesului de reforme. Mai curând este vorba despre o expectativă sau reticenţă, cauzate de lipsa de comunicare. La TRM avem două situaţii. Una e la Radio Moldova – am mai menţionat acest lucru mai sus, unde salariaţii sunt informaţi despre cursul reformei, despre schimbările din grilă, de personal etc. Nu vreau sa afirm că nu se confruntă cu anumite temeri, dar se atestă un climat psihologic ce favorizează reforma. Alta e situaţia la televiziune. Deşi în repetate rânduri vorbeam despre transparenţa procesului decizional, oamenii nu au fost informaţi. Mai mult, am aflat cu stupoare că nici directorul adjunct al televiziunii nu era la curent cu reformele preconizate. Situaţia dată trebuie să fie pentru noi o lecţie din care trebuie să tragem învăţămintele necesare.

–         În cadrul şedinţei Parlamentului, când aţi fost audiat, aţi fost acuzat că aţi făcut angajări ale unor cadre compromise în perioada guvernării comuniste şi a fost adus exemplul lui Dumitru Ţurcanu care a limitat accesul la informaţii în perioada protestelor din 7 aprilie. De ce au loc astfel de reangajări?

În cazul invocat, nu am avut motive legale ca persoana dată să fie demisă. În contextul reformei şi în urma lichidării departamentului pe care îl conducea, dlui Turcanu, în conformitate cu prevederile Codului Muncii, i s-a propus o funcţie executivă pe care acesta a acceptat-o.

 

–         Anterior, opinia publică a criticat dur salariile de peste 16 mii de lei ale fostei conduceri a TRM, venitul Dvs pentru 2011, dacă nu greşim, depăşeşte suma de 238 mii de lei. Cum se explică diferenţa atât de mare între salariile conducătorilor TRM şi cele ale reporterilor de rând?

Datele referitoare la salariile preşedintelui şi directorilor sunt prezentate pe site-ul companiei. La acest capitol voi repeta ceea ce am spus şi în plenul Parlamentului. Salariile preşedintelui şi ale directorilor sunt stabilite de CO în condiţiile stipulate de Codul Audiovizualului. Preşedintele în acest sens nu are nicio prerogativă.

Eu am venit la companie nu după salariu. Până a deveni preşedinte, veniturile mele lunare erau comparabile cu cele actuale. Ele proveneau în exclusivitate din munca intelectuală. Nu am pretins nici la un statut special social – l-am avut şi până a veni la TRM. Dorinţa mea sinceră a fost de a pune umărul la afirmarea TRM în calitate de radiodifuzor public.

–         Există presiuni politice exercitate asupra conducerii TRM?

IPNA Compania „Teleradio-Moldova” este o instituţie publică, se află în vizorul întregii societăţi, inclusiv al forţelor politice. Statutul nostru revendică să dăm dovadă de deschidere. Iată de ce ne întâlnim, fără a aduce prejudicii autonomiei noastre instituţionale, independenţei editoriale, cu orice solicitant, indiferent că vine din societatea politică, din societatea civilă sau din lumea de afaceri. Pe parcursul acestor doi ani, TRM nu a făcut partizanat politic, fapt confirmat de numeroasele monitorizări. Asta e dovada că presiunile reale sau eventuale nu au efect.

–         Are şanse Compania „Teleradio Moldova” să devină una competitivă pe piaţa mass-media din R. Moldova?

Sunt optimist. IPNA Compania „Teleradio-Moldova” nu are alternativă decât să se reformeze şi să devină un actor audiovizual competitiv pe piaţa mediatică din Republica Moldova. Iată de ce obiectivul nostru magistral este reformarea cuprinzătoare a TRM. Experienţa acumulată pe parcursul acestor doi ani, sunt convins, ne va ajuta să depăşim cu mai multă abilitate şi operativitate dificultăţile inerente ce ne aşteaptă pe această cale. Judecătorul nostru suprem este publicul telespectator şi radioascultător.

–         Vă mulţumim şi vă dorim succese.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.