„Consecințele acestor acțiuni populiste le vom măsura mai târziu”

Foto: unica.md

– Stimată Doamnă Maia Sandu, în localitatea Țepilova, Soroca, părinții sunt obligați să-și dea copiii la o școală pe care au abandonat-o din cauza calității proaste a studiilor. Cum calificați aceste acțiuni orientate de fapt împotriva drepturilor copiilor?

Este un demers populist. Acum câteva săptămâni am discutat cu un reprezentant al Băncii Mondiale, care m-a întrebat ce cred eu despre acest discurs populist al Partidului Democrat. Aceeași persoană se interesa dacă democrații vor trece de la discursul populist la acțiuni populiste. Și iată că acum vedem că se întâmplă acest lucru.

Dar să ne întoarcem la problema ca atare. Cel mai important lucru este asigurarea calității învățământului. În foarte multe localități cu puțini oameni și puțini copii este un mare deficit de cadre didactice. În momentul în care unii profesori ajung la vârsta de pensionare și pleacă de la școală, profesorii tineri nu vor să meargă în aceste localități din cauza că acolo nu este niciun viitor. Numărul de copii se micșorează și, într-o zi, s-ar putea întâmpla să nu mai fie niciunul.

Condițiile de trai în aceste localități cu puțini locuitori sunt proaste din cauza că guvernarea nu îmbunătățește infrastructura. Din aceste cauze este foarte greu să asiguri școlile cu cadre didactice. Elevul are nevoie să fie asigurat cu profesori la toate disciplinele pentru a fi competitiv atunci când ajunge să meargă la facultate.

– Instruirea unui elev din școlile ce urmează să fie deschise în raionul Soroca, Orhei și Hâncești va costa peste 20.000 de lei, cu circa zece mii mai mult decât în școlile mari. În plus, unii copii din aceste instituții, dacă nu toți, vor învăța în clase comasate. Unde ne întoarcem?

Pentru guvernare nu contează cât costă această acțiune antișcolară. Pentru ea, e important ca, înainte de alegerile parlamentare, să întreprindă cât mai multe acțiuni populiste. În același timp, indiferent de faptul cât ar costa această acțiune populistă și altele de acest fel, ele nu vor duce la îmbunătățirea calității studiilor și acesta este cel mai grav lucru.

– Ce consecințe ar putea să aibă aceste acțiuni populiste asupra elevilor din școlile în cauză?

Rezultatele acestor măsuri le vom vedea mult mai târziu. Nivelul de cunoștințe al acestor copii îl vom vedea când vom ajunge la treapta de liceu și atunci va foarte greu să corectăm deficiențele.

– Vreau să vă întreb dacă au mai rămas profesioniști cu coloană vertebrală în instituțiile de resort, care să se opună acestor acțiuni, populiste, cum le numiți Dvs.? Sau sunt cu toții aplecați?

Cu siguranță, la Ministerul Educației sunt oameni care înțeleg aceste lucruri și care veghează la corectitudinea politicilor formulate de această structură. Unii încearcă să opună rezistență. Dar tăvălugul politic ce pornește de la Partidul Democrat, de la președintele acestei formațiuni, trece peste ei și, bănuiesc eu, că și ei vor pleca de acolo. Și atunci puținele inițiative bune, care mai continuă în educație, vor rămâne fără niciun fel de sprijin și fără promovare la nivel tehnic.

– Șefii direcțiilor de învățământ din raioane își argumentează redeschiderea școlilor prin faptul că le este teamă pentru securitatea copiilor în timpul transportării lor. Cum apreciați această justificare?

Dacă le este frică pentru securitatea acestor copii, trebuie să investească în drumuri, să se asigure că șoferii angajați au instruirea necesară pentru aceste responsabilități, că mijloacele de transport sunt în stare bună. Pot să aloce bani pentru alimentația acestor copii, ca să diminueze pe cât se poate disconfortul creat de aceste deplasări. Însă cel mai bun lucru este să înceapă să lucreze în favoarea cetățenilor acestui stat, și nu în detrimentul lor. Doar astfel îi putem încuraja pe oameni să rămână acasă și atunci vom avea copii pentru școală în fiecare sat.

– Ce bani au fost economisiți datorită implementării procesului de optimizare a școlilor?

Potrivit datelor Băncii Mondiale, ca să luăm o instituție credibilă, pentru 2013, de exemplu, dacă nu ar fi fost optimizată rețeaua de școli, s-ar fi făcut cheltuieli suplimentare de 357 de milioane de lei. Putem să extrapolăm această cifră și să vedem câți bani au fost economisiți până în prezent. Acești bani nu au plecat din educație, ci au fost cheltuiți pentru îmbunătățirea condițiilor de studii în multe instituții de învățământ, lucru pe care îl pot confirma managerii școlari.

Acești bani urmau să acopere eventual creșterea salariilor profesorilor, lucru care nu s-a întâmplat în deplină măsură. Așteptăm de la această guvernare nu măsuri populiste, ci acțiuni în acest sens. Dar vreau să reiterez că accentul nu trebuie pus pe bani, reforma are ca obiectiv creșterea calității educației.

Interviu realizat de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ultimele articole de Ilie Gulca (vezi toate)