Conducătorul care nu făcea pipi // Scrisorile lui Buraga

Ieri am discutat despre moartea lui Kim Ir Sen junior.. Unii spuneau că coreenii plâng de bucurie, alţii că ei bocesc de teamă că el poate să reînvie. În ţările democratice conducătorii nu sunt stimaţi la justa lor valoare. Aţi auzit ce a păţit Jaques Shirac? I-au dat doi ani cu suspendare pentru un fleac: pentru că a folosit nişte franci pentru partidul său, când era primar al Parisului, spuse Cozonac. Doi ani nu e mult, replică Colesovnazadov competent. Nu e mult când stai acasă. Lăudata justiţie franceză nu a ţinut cont de faptul că el a fost de două ori preşedinte al Franţei! Regimul comunist este mai uman faţă de preşedinţi…. 

Preşedinţii noştri nu vor fi deplânşi aşa cum este deplâns Kim Ir Sen junior, spuse trist herr Ştuhuţ. E şi normal, unde mai găseşti aşa conducător, să nu facă pipi şi caca… Cine dintre preşedinţii noştri se poate lăuda cu asemenea performanţe? Voronin? – preciză sarcastic Scurtoi. Nu avem noi noroc de preşedinţi, conchise sanitara Vera în asentimentul tuturor. Nu cred, nu-i posibil să nu mergi afară dacă mănânci şi bei, spuse moş Dumitru categoric. Aici opiniile se împărţiră din nou: unii spuneau că e posibil, că e vorba despre un circuit fiziologic închis, altora li se părea îndoielnic acest lucru, deşi nu prea dispuneau de alte argumente, decât propria lor experienţă. Ceea ce, fiţi de acord, nu e deloc suficient.

Acuma stau şi mă gândesc la soarta lui Kim Jong Il, care prefera hamburgeri în loc de turte de orez, coniac şi vin franţuzesc în loc de rachiu de orez. Cât de străin s-o fi simţit el în Coreea sa de Nord…

Al vostru ibnmarduk, ziggurat şi herodot, Ion Buraga

The following two tabs change content below.
Ion Buraga

Ion Buraga