Comuniştii au distrus arhiva video a MAI

STRICT SECRET // Membrii Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar nu au acces la mai multe dosare din arhiva SIS şi MAI

Din cauza birocraţiei şi a impedimentelor legale, membrii Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar nu au acces la mai multe dosare din arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) şi a Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a solicitat zilele trecute Guvernului să desecretizeze, în regim de urgenţă, documentele din arhiva MAI şi SIS din anii 1940-1991. Vicepreşedinte comisiei sus-menţionate, Igor Caşu, susţine însă că acest demers nu e suficient. Pentru ca membrii comisiei să aibă acces la mai multe arhive e necesar să fie schimbate în Parlament unele legi. Totuşi, în pofida mai multor impedimente, Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist are deja adunate mai multe informaţii interesante.

Descoperiri curioase

Potrivit lui Igor Caşu, comisia, al cărei vicepreşedinte este, are acces de vreo trei luni la arhiva SIS-ului. Cu ajutorul dosarelor de acolo, istoricii au reuşit să afle mai multe lucruri interesante despre grupurile de rezistenţă antisovietică din RSSM şi despre cum erau vânaţi şi pedepsiţi reprezentanţii acestora.

„Din păcate, avem acces la rezumate seci despre ceea ce s-a întâmplat. Totuşi, am reuşit să aflăm detalii despre cum erau bruiate posturile de radio străine BBC, Europa Liberă, Vocea Americii. Am găsit rapoarte despre necesitatea perfecţionării aparatajului de bruiere pentru că în unele localităţi oamenii oricum recepţionau aceste posturi”, ne-a declarat Caşu. Istoricul susţine că au făcut rost şi de informaţii curioase despre răspândirea afişelor cu caracter antisovietic şi operaţiunile KGB-ului de identificare şi pedepsire a autorilor acestor afişe. Totuşi, potrivit lui Caşu, cea mai mare descoperire făcută de comisie după studierea arhivelor de la SIS este că în RSSM existau trei grupuri de rezistenţă antisovietică: grupul naţional-moldovenilor (cel mai numeros – n.r.), grupul religios (format în mare parte din ehovişti şi adventişti – n.r.) şi grupul evreilor din RSSM, învinuiţi de sionism.

Mai multe dosare distruse

Multe informaţii de la SIS au fost însă pierdute pentru totdeauna. Caşu susţine că SIS le-a pus la dispoziţie registre ale documentelor şi multe din aceste acte sunt distruse. „Au fost arse dosare din anii ’74-’80 şi chiar documente de după proclamarea independenţei R. Moldova (din anii ’92-’93). Aceste documente se referă în special la persoanele indezirabile regimului sovietic şi la ordinele care se dădeau despre cum ar fi trebuit să se procedeze cu aceste persoane. A fost ars în totalitate un dosar care prezenta un raport intitulat în limba rusă „Românofilî”, afirmă Caşu.

Oricât de straniu ar părea, dar SIS-ul nu le poate oferi membrilor comisiei acces la listele de deportaţi care au avut dosare la KGB şi asta pentru că, acum un an, majoritatea comunistă din Parlament a votat Legea cu privire la datele cu caracter personal, prin care este interzisă divulgarea informaţiilor cu caracter personal. „SIS-ul se supune direct Legislativului, de aceea este nevoie ca deputaţii să adopte în Parlament modificări la această lege şi altele”, explică vicepreşedinte comisiei.

Blocaj tehnic la MAI

Cât priveşte accesul la arhiva de la MAI, Caşu susţine că de aici nu pot fi obţinute dosarele cu ordinele venite de la Moscova pe timpul URSS, documentele ce se referă la supravegherea populaţiei şi la starea de spirit din societate. „În acest caz nu e vorba despre impedimente legale. Blocajul e la nivel tehnic”, mai spune Caşu, precizând că cea mai bună cooperare au avut-o cu Arhiva organizaţiilor social-politice, unde au avut acces nelimitat la toate dosarele de până în 1984 ale Partidului Comunist, cu excepţia aşa-numitei „mape speciale”.
Aceeaşi sursă ne-a declarat că până la 1 iunie comisia va reuşi să elaboreze un studiu privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar, săptămâna viitoare urmând să înceapă redactarea textului studiului.

Comuniştii au distrus arhiva video de la MAI

Menţionăm că, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a cerut Guvernului să desecretizeze urgent documentele din arhiva MAI şi SIS din anii 1940-1991.

Premierul Vlad Filat susţine însă că Executivul a declasificat deja toate actele emise până în 1985. Amintim că la şedinţa din 8 februarie 2010 comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat a decis declasificarea unor documente din perioada 1974-1984, care aparţin fostei arhive a Partidului Comunist, actualmente Arhiva organizaţiilor social-politice.

Contactat de JURNAL, şeful centrului de presă de la MAI, Chiril Moţpan, ne-a declarat că nu ştie despre ce blocaj tehnic este vorba. „Am discutat personal cu domnul Taşcă, secretarul comisiei. Li s-au deschis dosarele. Ştiu că ei au cerut arhiva video din acei ani, de după război. Din păcate, noi nu avem o asemenea arhivă. La MAI se păstrează doar arhiva video din 2001 încoace, deşi chiar eu am lăsat o arhivă mare din anii ’90”, ne-a declarat Moţpan, promiţând că va încerca să limpezească lucrurile.

Ieri, după-amiază, Ghimpu a avut o întâlnire cu directorul SIS şi conducerea comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist pentru a clarifica situaţia. Preşedintele interimar a declarat pentru JURNAL că dacă se va constata că accesul la arhivă este îngrădit de prevederile legale, vor fi omise toate impedimentele.

Mariana RAŢĂ