„Comunismul este o temă revizitată mereu”

Interviu cu scriitoarea Alina Nelega, Târgu-Mureş, România

Alina Nelega (n. 1960) este prozator şi dramaturg, piesele sale fiind jucate în România şi peste hotare. În 1997, a pus bazele fundației „Dramafest” ce promovează dramaturgia nouă românească. Conduce masteratul de scriere dramatică la Universitatea de Arte din Târgu-Mureş. A obţinut premiul Piesa anului 2000, acordat de UNITER, precum şi Premiul de Autor European la Heidelberger Theatrestueckemarkt în 2007. Din 2008, este Honorary Fellow in Writing al Universităţii din Iowa, SUA. Din cărţile apărute: „ultim@vrăjitoare”, „Hess”, „Kamikaze”, „Structuri şi forme de compoziţie ale textului dramatic”.

Invitată la Festivalul „Poduri de teatru” din Chişinău desfăşurat între 12 şi 15 octombrie 2011, cu sprijinul ICR Chişinău, Alina Nelega a participat la discuţiile „Monodrama – de la monolog la piesa de teatru” şi „Teatrul independent”. În cadrul festivalului a fost jucată una dintre cele mai cunoscute piese ale sale, „Amalia respiră adânc”, în regia Marianei Cămărăşan. Protagonista Cristina Casian a cucerit Premiul pentru debut al UNITER (2008) pentru rolul Amaliei.

– Dragă Alina Nelega, care sunt, după părerea ta, cele mai bune trei spectacole din cadrul Festivalului ONE MAN SHOW2011 din Chişinău?

Din păcate, nu am văzut toate spectacolele, aşa că nu aş putea să fac o clasificare. Dar din ce am văzut, mi-a plăcut extraordinar de mult „RASSM” al lui Mihai Fusu despre poezia proletară din Transnistria şi despre destinul poeţilor şi scriitorilor  din RASSM care, deşi au reflectat ideologia bolşevică, au fost executaţi.

Cât de mult sau puţin se vorbeşte despre comunism în monodramele care au fost prezentate la ediţia curentă a Festivalului ONE MAN SHOW din Chişinău?

Cred că nu putem face abstracţie de trecutul nostru, chiar dacă uneori vrem cu tot dinadinsul să-l ignorăm. Comunismul face parte din el şi, chiar dacă nu se vorbeşte întotdeauna explicit despre aceasta perioadă, implicit el este o temă revizitată mereu.

La Amalia respiră adânc multă lume a plâns, spectacolul tău a fost un mare succes şi la Chişinău. Potrivit criticului teatral Anca Rotescu, piesa ta conţine „episoade din viaţa unei femei care a traversat confuză epoca întunecată a comunismului, de la instaurarea lui în România până la apogeul perioadei ceauşiste, sfârşind într-o lume nouă pe care o înţelege la fel de puţin. Unii spectatori din Chişinău abia acum au aflat că eroina ta, Amalia, este basarabeancă, rudele ei fiind Babuşka, Vitea, Snejana. De ce protagonista acestei monodrame este o fată cu rădăcini basarabene?

Nu cred că a fost o alegere raţională, acum că mă uit în spate, cred că simţeam nevoia unui personaj care să fie în interiorul, dar şi în exteriorul culturii române. Ea este ca fata aia isteaţă din poveste: nici îmbrăcată, nici dezbrăcată, nici călare, nici pe jos…

Cum îţi pare Chişinăul teatral la ora actuală?

Foarte viu. Mă refer desigur la partea independentă, căci nu am văzut nici teatrul rus, nici vreun spectacol în teatrele de repertoriu, de expresie română.

Ai urmărit Hramul Chişinăului de pe strada principală a capitalei?

Da, am fost în ziua de 14 octombrie pe bulevardul Ştefan cel Mare din capitala R. Moldova. Hramul mi s-a părut o sărbătoare populară care a transformat un oraş într-un uriaş sat. Dar era bine, se mânca, se bea, oamenii se bucurau… în fond, asta suntem, nu?

Cât de departe e Chişinăul de TârguMureş? Te-am auzit într-o emisiune radio spunând că ai dori să duci la TârguMureş şi în alte oraşe din România spectacolul RASSMal lui Mihai Fusu.

Aş dori foarte mult s-o fac. Am discutat despre asta şi cu Marcel Iureş, care vrea să-l aducă la Teatrul ACT din Bucureşti. Sper să reuşim împreună să organizăm un turneu românesc acestui minunat spectacol.

– Mulţumesc şi mult succes!

A dialogat Irina NECHIT

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)