Comorile de la Rogojeni

Cercetătorii au descoperit un sit arheologic de 7000 de ani

Un grup de locuitori din satul Rogojeni, raionul Şoldăneşti, a avut parte de o experienţă inedită. Timp de o lună au lucrat cot la cot cu echipa mixtă formată din specialiştii de Agenţia Naţională Arheologică şi specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei.

„Cercetările arheologice efectuate în acest an la Rogojeni au dus la descoperirea unui complex: o locuinţă de suprafaţă, un bordei și câteva gropi menajere, aparţinând culturii Precucuteni-Tripolie A, cu o vechime de aproximativ 6500-7000 de ani”, a menţionat Sergiu Bodean, director general adjunct al Agenţiei Naţionale Arheologice, care a coordonat cercetările arheologice din Rogojeni.

Astăzi, rogojenenii vorbesc cu sufletul la gură despre descoperirile care au avut loc în localitate. La prima vedere, pentru un necunoscător, obiectele care au fost dezgropate cu atenţie ar părea nişte cioburi, însă nu şi pentru arheologi. „În urma cercetărilor, am depistat mai multe gropi menajere. Nişte gropi în care se aruncau diferite resturi menajere, fragmente de vase ceramice. Descoperirea cea mai interesantă a fost un bordei care conţinea numeroase fragmente ceramice, fragmente de vase de lut, unelte de muncă din silex, os, multiple oase de animale care erau consumate de locuitorii aşezării acum aproximativ 7000 de ani”, ne comunică coordonatorul cercetărilor arheologice de la Rogojeni, Sergiu Bodean.

Astfel, locuitorii satului au aflat cum au trăit oamenii pe aceste tărâmuri acum şapte milenii. Istoricii susţin că bordeiul descoperit a fost folosit iniţial ca locuinţă provizorie, pentru ca ulterior să fie umplut cu resturi menajere şi astupat cu pământ. Prin urmare, peste 7000 de ani, un grup de cercetători să le descopere. „Am găsit numeroase bucăţi din vase de ceramică care au fost făcute cu mâna.

Pe atunci nu exista roata olarului. De asemenea, am găsit mărgeluşe şi brăţele din silex, foarte modeste. Aşezarea din Rogojeni este una din cele mai timpurii aşezări neolitice de pe teritoriul R. Moldova.

Totul se dobândea de la natură. Creşteau vite cornute mari, oi, capre. Pe atunci deja au reuşit să domesticească câinii. Vânau cerbi nobili, căpriorul, mistreţul”, face o incursiune în istorie Sergiu Bodean. Despre toate astea i-a comunicat specialistul zooarheolog după ce a studiat oasele care au fost găsite în gropile menajere din Rogojeni.

După finalizarea lucrărilor de restaurare şi conservare, vasele ceramice și celelalte piese arheologice descoperite la Rogojeni vor îmbogăţi colecţiile Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei. Ulterior, obiectele mai reprezentative vor face parte din expoziţia permanentă a muzeului, iar altele vor fi expuse în cadrul unor expoziţii tematice.

Locuitorii Rogojeniului, cei care au participat la săpături, sunt mândri că au palpat istoria, însă recunosc că nu încearcă să găsească o explicaţie că a existat viaţă şi până la Hristos, şi omenirea se pare că nu a fost creată de Dumnezeu.

Înainte de demararea lucrărilor arheologice le-am explicat cum trebuie să sape, că trebuie să fie foarte atenţi. Aceasta e ceramică, acesta e os, acesta e silex. Noi săpam lângă drum. Se oprea lumea, cred că au fost peste 300 de persoane care ne-au întrebat ce facem. Le-am explicat, arătându-le obiectele. Lucrătorii de la benzinăria din vecinătate erau oaspeţi frecvenţi”.

Spre deosebire de aurul negru, comorile găsite la Rogojeni au o valoare practic inestimabilă. „Nu e un criteriu după care ar putea să fie apreciată valoarea acestor obiecte. Pentru mine, fiecare fragment de vas este foarte valoros”, a subliniat arheologul Sergiu Bodean.

Ultimele cercetări arheologice în satul Rogojeni au fost efectuate în 1972.

În cazul lucrărilor de construire, modificare sau reparare a căilor de comunicaţii, de executare a oricăror intervenţii în sol, ce pot deteriora patrimoniul arheologic, investitorii au obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale Arheologice. Şi aceasta deoarece siturile, monumentele arheologice reprezintă jaloane de maximă importanţă pentru istoria diferitor civilizaţii dispărute, şi parte esenţială a tezaurului cultural naţional şi universal. Astfel, odată ce arheologii au aflat că vor demara lucrările de reparaţie a drumului Sărăteni-Soroca, prezenţa lor nu s-a lăsat aşteptată. Au săpat până au dat de comorile pe care le ascundea Rogojeniul. „Toate cheluielile pentru cercetările arheologice de la Rogojeni şi le-a asumat compania responsabilă de reparaţia drumului”, ne-a comunicat Bodean.

 

Svetlana Panţa

The following two tabs change content below.