Comisia pentru crearea circumscripţiilor uninominale este în impas

Membrii Comisiei pentru crearea circumscripţiilor uninominale care s-au întrunit la 10 octombrie curent pentru a patra oară au tot discutat cum să delimiteze mai bine hotarele circumscripţiilor ca să evite blocajele, de la nord spre sud ori de la sud spre nord, dar nici de această dată nu au ajuns la o înțelegere. Conform legislaţiei, o circumscripţie este formată din 55.000–60.000 de alegători. În cadrul şedinţei a fost discutată în special situaţia din raioanele în care numărul populaţiei este mai mic ori mai mare. De exemplu, la Drochia locuiesc 70.000 de alegători, la Ialoveni – 80.000. În aceste raioane nu pot fi create circumscripţii fără a scădea ori a ataşa primării din alte raioane.

Excepţie face raionul Taraclia, cu o populaţie de circa 35.000 de alegători. Comisia a decis că aici va fi creată o circumscripţie fără conexiuni cu localităţi din alte raioane, pentru a respecta dreptul minorităţilor naţionale. Şi totodată se va ţine cont de acest drept atunci când va fi luată decizia de formare a circumscripţiilor în UTA Găgăuzia.

Iurie Ciocan a explicat că formarea circumscripţiilor ar avea loc mai lesne urcând de jos în sus pe hartă. „De exemplu, la Cahul sunt înregistraţi 100.000 de alegători, la Cantemir – 49.000, dacă luăm împreună aceste două raioane, putem forma trei circumscripţii. La Hânceşti şi Leova, am putea de asemenea forma două circumscripţii. Ialoveni (85.000 de alegători) şi Străşeni (77.000 de alegători) ar putea la fel să creeze împreună trei circumscripţii”.

Socialistul Vasile Bolea a declarat că a făcut deja un astfel de exerciţiu şi apar oricum „insuliţe” în raioanele cu o populaţie mai mare, care nu pot fi încadrate în niciuna dintre localităţile din jur, propunând să pornească crearea circumscripţiilor de la nord spre sud.

De unde să înceapă?

Maxim Lebedinschi, consilierul juridic al preşedintelui Igor Dodon, s-a arătat confuz. „Am făcut nişte calcule. Dacă scădem din numărul total de alegători (circa 2,8 milioane), numărul alegătorilor din mun. Chişinău (unde comisia a decis deja formarea a 11 circumscripţii), cel al alegătorilor din mun. Bălţi (unde comisia a decis formarea a două circumscripţii), a celor din Taraclia (o circumscripţie) şi a alegătorilor din Găgăuzia, unde n-am decis câte circumscripţii vor fi, rămân câte 65.000 de alegători pentru toate celelalte circumscripţii. Dar în acest caz rămânem fără circumscripţii pentru Diasporă şi Transnistria, fapt inacceptabil”, a spus el.

Ciocan s-a arătat deranjat de această remarcă, ţinând să precizeze că operează cu date statistice extrase din Registrul de Stat al alegătorilor deţinut de Comisia Electorală Centrală. „Datele din Registru reflectă situaţia de la 1 septembrie curent şi trebuie să pornim de la cifra de 55.000– 60.000 de alegători la o circumscripţie, aşa cum prevede legea” a spus el.

Temă pentru acasă

Până la urmă, Ciocan a decis să distribuie tuturor membrilor comisiei harta localităţilor cu numărul de alegători ca aceştia să facă un exerciţiu de delimitare pe care să le prezinte la următoarea şedinţă. Totodată, Comisia a decis să ceară harta administrativ-teritorială de la Institutul de Ecologie şi Geografie în speranţa că poate aceasta îi va ajuta să rezolve problema.

Cert e că nici după patru şedinţe comisia nu a luat nicio decizie faţă de numărul de circumscripţii care vor reveni Diasporei şi Transnistriei.

Date eronate despre alegători

Sorina Macrinici, consilieră juridică a Centrului de Resurse Juridice din Chişinău, consideră că Moldova nu este gata să implementeze sistemul electoral mixt. Pentru asta e nevoie să depună efort pentru a înțelege care este numărul moldovenilor de peste hotare și să revizuiască atent Registrul de Stat al alegătorilor. Iar împărțirea circumscripțiilor să fie făcută ori de Parlament, instituţie care să-și asume această decizie, ori de o comisie de tehnicieni.

„Din ceea ce am văzut până acum, Comisia pentru crearea circumscripțiilor se află într-un impas. Potrivit planului său, foarte ambițios, la ședința din 10 octombrie curent, urma să existe deja un proiect de hartă a tuturor celor 51 de circumscripții, iar la 24 octombrie 2017, Comisia planifica să adopte hotărârea finală. Totuși lucrul Comisiei nu a evoluat foarte mult, fiind determinate doar câteva circumscripții în interiorul statului”, a relevat Macrinici

Potrivit expertei, una din cauzele care a împiedicat această comisie să fie capabilă să decidă numărul de circumscripţii de peste hotare este faptul că o mare parte din membrii săi sunt reprezentanți ai diferitor partide care vor fi concurente la alegerile din 2018 și, prin urmare, au interese diferite la împărțirea circumscripțiilor în Diasporă și Transnistria.

„Din păcate, această comisie nici nu a discutat ce criteriu urmează să se ia în calcul la stabilirea circumscripțiilor de peste hotare care prevede mai multe criterii. Propunerile au fost făcute în mare parte fără a se indica un criteriu sau cifre în baza cărora se cereau un anumit număr de circumscripții. Dl Iurie Ciocan, președintele Comisiei, a pus la vot propunerile membrilor Comisiei și a menționat că va fi adoptată propunerea care va întruni numărul cel mai mare de voturi. Toate propunerile însă au fost respinse. Dar adoptarea unei hotărâri doar pe principiul acumulării celor mai multor voturi, și nu fundamentarea acestora, într-o comisie cu reprezentanți ai partidelor politice, reprezintă în mod direct imixtiunea politică”, a spus Macrinici.

În cadrul acestei Comisii sunt și 2 reprezentanți ai Biroului pentru Relații cu Diaspora, care la prima ședință au făcut o prezentare privind numărul de moldoveni de peste hotare și o propunere privind numărul de circumscripții de peste hotare. „Ceea ce m-a surprins este că, deși le-am expediat comentarii privind numărul de circumscripții în urma unui apel public lansat de BRD, nimic din ceea ce am propus nu s-a regăsit în propunerile BRD și nici nu am primit vreo justificate. Totuși, atunci când o autoritate lansează un anunț de consultări, ar trebui să ofere și niște explicații de ce nu le-a acceptat. A fost surprinzător și faptul că BRD, deși este structura de stat responsabilă de diasporă, nu a făcut o propunere de număr de circumscripții care să fi fost pusă la vot. Nu înțeleg pasivitatea lor, probabil am avut așteptări ca BRD să fie mai activ în acest proces”, a mai spus experta.