Comedia erorilor

adrian-ciubotaru.f.nadea-roscovanu-1024x716

Dacă am face abstracție de simpatiile și antipatiile noastre, ce am putea spune despre viața politică din Republica Moldova? O analiză cât de cât imparțială va duce la concluzii deloc îmbucurătoare: niciunul din actorii politici de la noi nu pare a fi ghidat de gândire strategică, opțiuni doctrinare conștiente, planuri concrete de guvernare, idei clare despre administrarea afacerilor publice, elaborarea și aplicarea legilor. Ce să mai vorbim de principiile morale sau de valorile iluministe pe care ar trebui să se întemeieze întreaga cultură politică modernă? Și care lipsesc cu desăvârșire în R. Moldova, dat fiind geniul locului.

O comedie întreagă a erorilor e și istoria recentă a confruntării dintre piață și guvernare. O comedie grotescă, cu elemente de farsă, cu multe quiproquo-uri și cu un deznodământ imprevizibil. Iată sinopsisul:

Actul I. Protestele organizate de Platforma DA, deși adună multă lume în piață, devin, în toamna anului trecut, din ce în ce mai anemice: cantitatea nu trece în calitate. Este evident deficitul de lideri politici adevărați, carismatici, dar mai ales lipsa potențialului revoluționar în mase. Oamenii, în bună parte de vârsta a doua, vin la mitinguri pentru că sunt dezamăgiți de guvernare, sunt sătui de corupție, hoții și nedreptate. Dar nu sunt gata de măsuri radicale. Cred în vindecarea miraculoasă a societății, de aceea investesc enorm în eroii taumaturgi (Maia Sandu se metamorfozează brusc în Ioana d”Arc). Lozinca “Protestăm pașnic!” și prezumția (predată ca o axiomă) că puterea va fi nevoită, mai devreme sau mai târziu, să aplece urechea la doleanțele maselor, nutrește iluzia schimbării, menține în viață Orășelul Demnității și îi îndeamnă periodic pe protestatari să-și petreacă duminicile în PAMN. Dar nu mai mult de atât.

Actul II. În octombrie e clar însă pentru toată lumea că, în cazul în care puterea nu face nimic (adică cel mult mimează dialogul), iarna va instaura sictirul în protestatari și liniștea în centrul Chișinăului. În acel moment însă unul din actorii politici comite o primă mare greșeală, reînnodând intriga într-o piesă rămasă aproape fără spectatori. Pe fundalul protestelor și nemulțumirii generale, este eliminat un partener de guvernare și se încearcă reconfigurarea majorității parlamentare. Scoaterea din joc a lui Filat și a PLDM-ului nu potolește însă elanul justițiar al mulțimii, ci dimpotrivă, îl reanimă. Cadou nesperat pentru liderii DA, care nu știu însă să-i speculeze pe deplin beneficiile. Platforma se scindează în adepții protestului civic și în adepții luptei politice, prin participarea la alegerile parlamentare anticipate. Anticipatele devin curând obiectivul principal al DA-iștilor, lăsând în umbră toate celelalte deziderate (își amintește cineva de primele rezoluții ale Marii Adunări Naționale, versiunea 2015?). Platforma se golește de activiștii civici (sufletul de ONG-ist e nonguvernamental prin excelență), iar cei care rămân fuzionează cu Forța Poporului, partid oferit cu generozitate de Nicolae Chirtoacă (personaj politic pe cât de vizibil, pe atât de obscur).

Antract. Sărbătorile de iarnă.

Actul III. Considerând că toate aceste schimbări în mișcarea DA o fac, cel puțin pentru moment, vulnerabilă, puterea (acum, exclusiv în persoana lui Vlad Plahotniuc) forțează blitzkrieg-ul. Echipei PDM-iste îi scapă însă un lucru: nepotrivirile tot mai mari între nevoile curente ale mulțimii și scopurile reale urmărite de DA?/ Forța Poporului? nu îi vor împiedica pe oameni să-i susțină în continuare pe cei care le-au oferit șansa de a protesta. Noua majoritate “social-democrată” din Parlament mizează exclusiv pe sperietori: victoria lui Dodon/ Usatîi la alegeri, instabilitate, îndepărtarea de Europa, imposibilitatea de a contracta creditele salvatoare pentru țară etc. Dar nu înțelege că sfidarea maselor (iar votarea cabinetului Filip sfidare a fost) e mai periculoasă decât neglijarea acestora. În același timp, nici lideri Platformei DA nu se lasă mai prejos la capitolul greșeli. Temându-se că timpul de afară, dar mai ales politizarea mișcării și primele acțiuni populiste ale noii guvernări (ușor de anticipat, toate aceste reduceri miraculoase de prețuri și taxe, dar și creditele Occidentului, angoasat de perspectiva “omuleților verzi”) vor reduce masiv numărul protestatarilor, DA recurge la o alianță provizorie cu forțele proruse din Moldova. Poate cea mai mare eroare politică (trecem peste moralitate), întrucât, contrar așteptărilor, legitimează, în ochii multor (foști) simpatizanți, blitzkrieg-ul lui Plahotniuc. Impaciența liderilor Platformei denotă nu numai îngustimea scopurilor urmărite, ci și lipsa unui contact real cu mulțimile (grebla pe care au călcat toate mișcările “populare” din Basarabia). Totodată, reacția guvernării (dosare penale, crearea de platforme civice “alternative”) radicalizează o parte din DA-iști, îi face mai intoleranți (după principiul “cine nu e cu noi e împotriva noastră”) și îi apropie și mai mult de Usatîi și Dodon.

Actul IV. ?…

The following two tabs change content below.
Adrian Ciubotaru

Adrian Ciubotaru

Adrian Ciubotaru

Ultimele articole de Adrian Ciubotaru (vezi toate)