Clasa politică din RM nu are curajul să condamne comunismul

LANSARE// Comunismul, o combinaţie de practici reprobabile ale regimurilor tirane

Volumul „Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa”, apărut la Editura Cartier, cu susţinerea Fundaţiei Soros Moldova, a fost lansat în Sala Albastră a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Coordonatori ai culegerii sunt Sergiu Musteaţă şi Igor Caşu.

Volumul finalizează proiectul „Democraţie după totalitarism: lecţii învăţate în 20 de ani”, implementat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Programului Est Est: Parteneriat fără Frontiere al Fundaţiei Soros-Moldova şi Fundaţiei Soros România, şi include două compartimente: „Experienţa ţărilor ex-socialiste în studierea şi condamnarea regimului comunist” şi „Studierea regimului comunist în Moldova”. La elaborarea acestei cărţi au contribuit experţi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Marea Britanie, România, Slovacia, SUA şi Republica Moldova.

Condamnarea comunismului produce schimbări în societate

Partea a doua a cărţii este un studiu critic asupra regimului comunist din Moldova, autorii reflectă deportările staliniste, represiunile politice din 1938 şi foametea din 1947. În aceste lucrări sunt prezentate date culese de membrii Comisiei privind studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist din Moldova, creată anul trecut prin decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu.

„Condamnarea comunismului e un fel de temelie. Însuşi faptul condamnării produce schimbări în societate. Se deschid arhive, se introduce în programa şcolară studiul comunismului. Au loc manifestări publice prin care statul actual se distanţează oficial de ceea ce a fost înainte”, a menţionat la premiera volumului Adrian Cioflâncă, director de departament în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România. La lansare au vorbit de asemenea Meelis Maripuu, cercetător din Estonia, specializat în studiul totalitarismului şi al holocaustului, precum şi Cristian Vasile, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, secretar ştiinţific al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România, autor al studiului „Literatura şi artele în România comunistă, 1948–1953”.

Scriitorul Vitalie Ciobanu s-a referit la starea deplorabilă a arhivelor din R. Moldova: „În anul 2010 s-au făcut primele dezvăluiri din arhive, însă munca de cercetare a crimelor comunismului trebuie permanentizată, iar pentru aceasta e necesar accesul la arhive”.

Igor Caşu: „Trebuie să scriem despre represiunile politice, dar şi despre lipsa cârnaţului”

Potrivit istoricului Igor Caşu, volumul acesta e o mică contribuţie la studierea comunismului: „Am conturat unele aspecte ale regimului din R. Moldova, dar multe lucruri rămân necunoscute. Mai avem multe de cercetat, de exemplu, cum a fost viaţa cotidiană în comunism, cum e să stai la rând, cum e să trăieşi într-o ţară în care rafturile magazinelor erau goale. Pe vremurile dictaturii era de ajuns să spui că în magazin nu este salam, că puteai încasa 5 ani de Gulag. Trebuie să scriem despre represiunile politice, dar şi despre lipsa cârnaţului, a căldurii în apartamente etc. De ce comunismul este criminal? Pentru că se afla deasupra legilor. Liderul partidului comunist făcea legea. Comunismul este o combinaţie originală între modernitate şi practici reprobabile ale regimurilor tirane din istoria umanităţii”.

Sergiu Musteaţă: „Mulţi dintre noi au nostalgia trecutului”

Unul dintre coordonatorii culegerii, istoricul Sergiu Musteaţă, consideră că „mentalitatea noastră este coruptă de valorile şi ideologia regimului totalitar comunist”. Sergiu Musteaţă a subliniat că mulţi dintre noi trăiesc cu nostalgia trecutului. Clasa politică moldovenească nu vrea să-şi asume responsabilitatea de a condamna comunismul, din lipsă de curaj. Iar societatea nu doreşte să cunoască atrocităţile dictaturii, din frica faţă de o istorie victimizantă.

Irina NECHIT

The following two tabs change content below.