„Clanul” din „Crângul Privighetorilor”

În satul Izbişte, raionul Criuleni, membrii ÎP „Crângul Privighetorilor” o acuză pe preşedinta acesteia de abuzuri şi escrocherie 

În „Crângul Privighetorilor”, întovărăşire pomicolă situată pe teritoriul satului Izbişte, raionul Criuleni, e rebeliune. Membrii asociaţiei (profesori universitari, medici, artişti etc.) se plâng că sunt terorizaţi de preşedinta acesteia, N.I. Dereveanco. Aceasta, invocând neachitarea unei cotizaţii de membru stabilită fără aprobarea Adunării Generale a întovărăşirii, îi lipseşte pe posesorii de loturi de terenurile şi imobilele ridicate pe acestea, îi debranşează de la curentul electric, chiar dacă nu au datorii, şi, mai nou, interzice manifestările culturale pe teritoriul întovărăşirii (Sărbătoarea Muzicii). La rândul său, Dereveanco susţine că are dreptul să facă toate aceste lucruri.

 

Guvernul RSSM a repartizat în 1987 Ministerului Sănătăţii, pentru organizarea unor asociaţii pomicole, pe teritoriul Primăriei satului Izbişte, pentru utilizare gratuită şi nelimitată, 40,4 ha, din care 24,6 ha au fost acordate unor persoane străine. Ca rezultat, pe acest teritoriu au fost înregistrate nouă întovărăşiri pomicole. În 2001, a fost luată o decizie comună privind alegerea administraţiei întovărăşirii pomicole din reprezentanţi ai celor nouă întovărăşiri pomicole, totodată fiecare asociaţie pomicolă rămânând independentă.

 

Ba este Crângul, ba nu-i

 

Însă, în februarie 2008, fără ştiinţa şi acordul întovărăşirilor pomicole, care nu au fost lichidate (ele funcţionează până în prezent cu liste, ştampile, conturi de plată şi, desigur, statute), a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat ÎP „Crângul Privighetorilor”, cu o suprafaţă de 65 ha(!). Chipurile, „Crângul Privighetorilor” ar fi apărut ca succesor de drept al tuturor asociaţiilor, însă fără acordul membrilor asociaţiilor pomicole.

 

În plus, pe o hartă elaborată în 2001, aprobată de Consiliul comunal Izbişte, există lista celor nouă întovărăşi cu suprafeţele gestionate de acestea. „Crângul Privighetorilor”, conform acestei hărţi, gestionează circa 17, 2 ha, şi nicidecum 65 ha. Astfel, „ÎP ‘Crângul Privighetorilor’ nu poate fi succesorul de drept al tuturor asociaţiilor pomicole fără acordul celor nouă asociaţii pomicole. Nimeni dintre foştii membri ai întovărăşirile pomicole nu sunt la curent cu statutul noii asociaţii. Or acesta e un document foarte important. Ce fel de membri ai asociaţiei suntem dacă administraţia ‘Crângul Privighetorilor’ nu are nici măcar cererile noastre? Şi dacă nu există o evidenţă, de unde au ei listele reale ale posesorilor de loturi?”, se întreabă o femeie care solicită anonimatul.

 

În loc de mediu de creaţie, bătăi de pomină

 

Aceeaşi persoană mai menţionează că, odată cu instalarea în fruntea asociaţiei a N.I. Dereveanco, aceasta a schimbat, de mai multe ori, numerotarea loturilor, deşi în documentele pentru achitarea cotizaţiei de membru sunt indicate numerele iniţiale ale loturilor.

„În plus, multe loturi au fost privatizate de mult şi în planurile proprietarilor, inclusiv în contractele de vânzare-cumpărare, sunt indicate numerele iniţiale. Multe loturi sunt abandonate, însă acestea au stăpâni, iar asta înseamnă că nimeni nu va schimba numerele loturilor, chiar şi cei care lucrează pământul nu le schimbă. Totuşi o parte, din cauza şantajului Ninei Ivanovna (Dereveanco – n.r.), le-au schimbat şi, drept rezultat, numerotarea loturilor s-a încurcat cu totul. Şi cum nu există niciun fel de evidenţă, iese că pe acelaşi lot există doi proprietari”, adaugă sursa noastră.

 

Lipsit de lot, pentru că ar fi murit

 

Profesorul Universităţii de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţeanu”, Vladimir Boişteanu, a aflat că nu mai este posesorul lotului abia după doi ani. „Lotul meu, cu tot cu căsuţă şi cu toţi arborii plantaţi de mine, a fost privatizat de un vecin de-al meu. La întrebările mele, Dereveanco mi-a spus: ‘Da’ noi am crezut că Dvs. aţi murit!’. E adevărat că n-am plătit cotizaţia de membru, însă, conform unei hotărâri adoptate de către întovărăşire, invalizii de gradul doi sunt scutiţi de achitarea acestei cotizaţii”, se justifică profesorul.

 

În haosul creat, „şi Întreprinderea de Stat ‘Cadastru’ îşi aduce ‘obolul’. Schimbând numele cadastrale de mai multe ori la loturile deja privatizate, creează o şi mai mare harababură”, menţionează juristul Anatol Petrici. În confuzia creată, s-au înregistrat mai multe cazuri în care între vechii şi noii proprietari ai aceloraşi loturi se încing nişte bătăi de pomină. „În decursul a patru ani, de când am casă aici, am auzit ba că cineva şi-a pierdut lotul, ba că altcineva a privatizat neautorizat un lot, ba că cineva l-a bătut pe altcineva”, menţionează violonistul Anatol Ştefăneţ, proprietar al unei case de vacanţă. Şi toată această discordie e provocată, în opinia lui Ştefăneţ, de Dereveanco, „o persoană cu interese mercantile, ce are drept scop să scoată bani din terenul întovărăşirii pentru a-şi asigura un confort personal”.

 

„Obolul” oficiului cadastral

 

Mai mult, preşedinta Dereveanco vinde loturi ce nu se află din punct de vedere cadastral pe terenul întovărăşirii, ci pe terenurile din preajma acesteia. Conform legislaţiei cadastrale, numărul cadastral al unui lot trebuie să includă obligatoriu numărul raionului cadastral, numărul zonei cadastrale, numărul masivului cadastral şi numărul sectorului. „Masivului de 65 ha, aflat în gestiunea ÎP ‘Crângul Privighetorilor’, pe harta întocmită de un institut de profil şi aprobată de Consiliul local Izbişte în 2001, îi este atribuit numărul cadastral 115. Astfel, terenul ÎP ‘Crângul Privighetorilor’, fiind constituit din 858 de loturi, în numărul cadastral al fiecărui lot de pe acest teren trebuie să fie inclusă cifra 115. În numerele cadastrale pe care dna N. Dereveanco le-a prezentat Consiliului local Izbişte, aprobate de Consiliul local, numărul cadastral 115 nu există. Există numerele cadastrale 113, 116 şi 117, numai nu 115. Prin urmare, ea a prezentat numere cadastrale atribuite altor masive cadastrale, cum ar fi pădurea din preajmă cu numărul cadastral 113, numai nu de pe masivul în care se află astăzi întovărăşirea ‘Crângul Privighetorilor’ ”, menţionează juristul Anatol Petrici.

 

Povestea cotizaţiei de 150 de lei

 

După spusele mai multor proprietari, cotizaţia de membru al asociaţiei a fost în 2008 majorată de la 20 (cât a fost în perioada 2000–2007) la 150 de lei, fără acordul membrilor, iar devizul de venituri şi cheltuieli este ţinut în taină. „Pe teritoriul asociaţiei există circa 880 de loturi. În cazul în care înmulţim cifra de 150 de lei cu 880, se acumulează pe an 133, 5 mii de lei sau 11,1 mii de lei pe lună, şi asta fără banii obţinuţi din vânzarea loturilor. Toţi aceşti bani se colectează fără aparat de marcat”, ne informează o proprietară a două loturi din „Crângul Privighetorilor” care n-a vrut să-i menţionăm numele.

Potrivit lui Gheorghe Jornea, fostul preşedinte al asociaţiei, membru al întovărăşirii pomicole din 1988, în „Crângul Privighetorilor” s-a instalat un clan care a transformat asociaţia într-o afacere proprie. Membrii întovărăşirii sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi spune părerile, de a vota, de a alege, de a cere dări de seamă de la preşedinte, nu au posibilitatea de a forma o comisie de cenzori care ar verifica situaţia reală.

 

Toate reclamaţiile proprietarilor sunt zadarnice

 

Preşedinta întovărăşirii, Nina Dereveanco, menţionează că a fost aleasă legal, are toate actele ce o împuternicesc să comercializeze loturi, să-i debranşeze pe proprietari de la curentul electric: „Union Fenosa n-a semnat contract cu fiecare proprietar de lot, ci cu asociaţia. Ea ne trimite facturile, iar noi suntem obligaţi să le achităm în decursul unei luni. Dacă nu achităm în decurs de zece zile, întovărăşirea e lipsită de curent electric”.

Primarul localităţii Izbeşte, Ion Plămădeală, nu poate soluţiona litigiile din „Crângul Privighetorilor”, pentru că, în opinia sa, aceasta este înregistrată ca persoană juridică, şi „dacă au probleme să şi le rezolve singuri, prin alegerea unui nou preşedinte”. Deşi activitatea preşedintei IP „Crângul Privighetorilor” este reclamată săptămânal, poliţistul de sector a refuzat să ne comunice măcar numărul de plângeri.

 

Ilie Gulca