Cine vrea să angajeze orbi?

Doar 170 de slab văzători din 9700 înregistraţi sunt angajați în câmpul muncii

 

Având o istorie de mai bine de 60 de ani, „Lumintehnica” se numără printre cele patru întreprinderi din republică în care mai activează slab văzători. În anii săi „de glorie”, adică până în 1991, când comenzile pentru întreprinderi se făceau în regim centralizat, aceasta avea circa 1350 de angajați. Acum, aici lucrează 38 de persoane cu dizabilități vizuale, iar în cele patru întreprinderi aflate în gestiunea Societăţii Orbilor din republică sunt angajate în jur de 170 de persoane cu dizabilități vizuale de gradul întâi și doi.

 

Vadim VASILIU  

 

Este un număr infim dacă îl comparăm cu altul – 9700 de persoane, atâtea câte se află, în acest moment, în evidenţă la Societatea Orbilor din RM. Grigore Fotescu, directorul întreprinderii, consideră că numărul angajaților ar putea crește dacă marfa produsă de ei ar fi mai solicitată. „Din păcate, consumatorul nostru nu apreciază producătorul autohton”, rezumă administratorul. Legea stipulează că în întreprinderile pentru persoanele cu dizabilități trebuie să lucreze cel puțin 50% plus una persoane cu probleme de vedere. Pentru întreprinderile normale legea prevede că 5% din salariați trebuie să fie persoane cu dizabilități, lege pe care, afirmă Grigore Fotescu, n-o respectă nici un patron. Salariul minim al unui slab văzător, conform legii, trebuie să fie de o mie trei sute de lei.

 

„Lumintehnica” a păstrat compartimentul de producere a corpurilor de iluminat, al cleștișoarelor pentru fixarea rufelor și de asamblare a chibriturilor. Întreprinderea produce patru tipuri de corpuri de iluminat. „Societatea orbilor este o organizație ce oferă servicii culturale și de asistență socială. Guvernul este responsabil de crearea locurilor de muncă”, afirmă Fotescu.

 

Utilaj sovietic încă funcţional

 

Directorul Fotescu ne face o mică excursie în întreprindere. Prima este secţia de mobilă. În compartimentul unde se confecţionează mobilă lucrează doar doi slab văzători, la asamblare. Urmează compartimentul unde se produce corpul cleştişoarelor. Utilajul este sovietic, motiv de mândrie pentru domnul Fotescu. „Noi am avut grijă de toate strungurile, maşinile pe care le-am moştenit de la sovietici”, spune domnul director. Urmează secţia dotată cu strunguri imense în care se confecţionează componente şi detalii necesare în producţie. Persoanele cu dizabilităţi vizuale de gradul unu şi doi sunt ţinute mai departe de strunguri, la acestea lucrează doar persoanele care au o vedere bună.

 

De 33 de ani muncește în beznă

 

De fapt, în excursia prin întreprindere găsim doar o singură persoană slab văzătoare care munceşte. Slab văzătorii urmează să vină la muncă a doua zi. Aceasta este mătuşa Maria, care pune chibrituri aduse din Belarus în cutiuţe confecţionate la „Lumintehnica”. Mătuşa Maria, slab văzătoare de gradul unu, lucrează la întreprindere de 33 de ani. În toţi aceşti ani a făcut de toate: capace pentru borcane, lămpi, cleştişoare. La „Lumintehnica” şi oamenii lucrează în regim automat. Mişcările sunt cizelate şi precise. Mătuşa Maria ştie că într-o cutiuţă încap 38-40 de chibrituri. Zice că pentru ea nu e o problemă să ajungă la lucru fiindcă s-a obişnuit. „Două ore îmi ia să ajung aici şi tot atât ca să ajung înapoi. Aşa şi ziua trece mai repede.”

 

„Cleștișoarele noastre nu ruginesc!”

 

Urmează secţia în care se asamblează cleştişoarele. În încăpere sunt şapte mese dotate cu menghine speciale care cuplează cele două bucăţi de plastic cu o bucată de sârmă spiralată. Valeriu, maistrul acestei secţii, şi el slab văzător de gradul întâi, îmi spune mândru că sârma pe care o folosesc este zincuită şi de aceea cleştişoarele nu ruginesc. În această secţie, zice administratorul, lucrează şapte persoane care nu văd deloc, capacitatea de producţie fiind de 10-12 mii de cleştişoare pe zi. „Dacă am avea mai mult de lucru, ar lucra mai multe persoane”. În secţia următoare se produc corpuri de iluminat. Strungurile datează din anul 1981 şi încă sunt în funcţiune. Întreprinderea produce patru tipuri de corpuri de iluminat, lămpi fluorescente. Conducerea întreprinderii face planuri de a trece la producerea lămpilor cu diode, deoarece Uniunea Europeană va interzice în scurt timp lămpile fluorescente.

 

Sistemul Braille, alfabetul orbilor 

 

Facem o mică excursie şi la Centrul Naţional de Informare şi Reabilitare a Societăţii Orbilor, care se află în apropiere. La acest centru slab văzătorii au ocazia să înveţe a citi şi a scrie în sistemul Braille, un alfabet ale cărui litere sunt formate din puncte ieşite în relief şi care poate fi simţit cu ajutorul degetelor. Pentru a-și dezvolta simțul tactil – cel responsabil pentru citire, novicii exersează prin a alege boabe de porumb, hrișcă și orez dintr-un vas și a le pune în cutii după felul lor. Cursurile Braille durează două luni și jumătate, timp în care discipolii trebuie să învețe să citească și să scrie în acest sistem. Specificul acestui alfabet constă în faptul că scrierea se face de la dreapta la stânga cu ajutorul unui stilou ascuțit şi al unei plăci punctatoare pe hârtie. Pe lângă Braille, slab văzătorii trec un curs de deprinderi de viaţă, în care ei învaţă a găti, a coase, a croşeta şi a împleti. La centru se fac şi cursuri de utilizare a calculatorului. Slab văzătorii pot lucra la calculator şi cu ecranul stins deoarece orice acţiune pe care o fac este sonorizată.

 

Tipografie, studio de înregistrare și bibliotecă

 

În cadrul centrului activează o bibliotecă ce conţine cărţi în sistemul Braille şi cărţi audio. Atât cărţile Braille, cât şi cele audio se produc la minitipografia şi studioul de înregistrări de la centru. Un program special transformă cărţile ce se află într-un document electronic în alfabet Braille, apoi imprimanta scoate foile găurite, iar în studio vin crainicii care sonorizează cărţile solicitate de beneficiarii bibliotecii. Cărţile sunt imprimate pe CD-uri şi expediate cititorului la adresa sa. După ce sunt citite, cărţile se returnează prin poştă la Centru. Biblioteca conţine, după spusele directorului Tatiana Chiper, 80 de mii de titluri de carte în format audio şi în sistemul Braille. Numărul cărților nu trebuie să ne mire, deoarece, spune Olga, psihologul Centrului, slab văzătorii citesc foarte mult. „Este un paradox, dar serviciile bibliotecii sunt cele mai solicitate la Centru”. Tatiana Chiper îndeamnă slab văzătorii din republică să vină la Centru și să urmeze gratis cursurile de opt săptămâni. Centrul oferă cazare gratuită în apartamentele amenajate special pentru cursanți, dotate cu bucătărie și baie.

The following two tabs change content below.