Cine sunt candidații la funcția de procuror general

Averile și conexiunile politice ale candidaților la funcția de procuror general al Republicii Moldova 

Vladislav Gribincea, Oleg Crîșmaru, Veaceslav Soltan, Alexandru Stoianoglo,

 

Comisia pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general a înaintat Consiliului Superior al Procurorilor patru candidați la funcția de procuror general. Este vorba de trei oameni din sistemul judiciar – Veaceslav Soltan, Oleg Crîșmaru și Alexandru Stoianoglo, și unul din domeniul non-guvernamental Vladislav Gribincea, care a participat la reformarea sistemului judiciar din R. Moldova. Consiliul Superior al Procurorilor trebuie să propună șefului statului candidatura pentru funcția de procuror general.

Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova din 2010, lucrează în sectorul non-guvernamental din 2002. A contribuit la reformarea justiției și a monitorizat acest proces.

A participat în calitate de expert la elaborarea Strategiei de reformare a sectorului de justiție pentru anii 2011–2016, precum şi la reformarea legislației moldovenești despre organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală.

A condus grupul de experți care a elaborat legislația privind reformarea procuraturii în Republica Moldova. A mai participat la elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental. În 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

În 2016, Gribincea a făcut o donație în valoare de 8.500 de lei pentru Partidul Acțiune și Solidaritate. În 2017, a donat aceleiași formațiuni 1.000 de lei, iar în primul trimestru al anului 2018 – 500 de lei.

Veaceslav Soltan a fost numit procuror-șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii a Procuraturii Generale. După reformarea procuraturii, a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. În iulie 2017, a fost numit șef al aceleiași secții pentru un mandat de cinci ani.

Conform declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453.000 de lei din salarii, indemnizații și diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10.000 de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340.000 de lei, precum și un automobil Toyota, cumpărat în 2018, cu 100.000 de lei.

Oleg Crîșmaru este ofițer superior de urmărire penală pe cazuri excepționale și lucrează în cadrul Centrului Național Anticorupție. A fost angajat la Serviciul Vamal, iar în 2016, timp de șase luni, a fost procuror în Procuratura raionului Basarabeasca.

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2018, Crîșmaru a avut în 2018 venituri de 361.000 de lei. El a declarat șase terenuri agricole de aproape două hectare, un teren intravilan de 17 ari, evaluat la 80.000 de lei, precum și un alt lot de șase ari, în valoare de 330.000 de lei.

Crîșmaru a mai indicat un apartament de 54 de metri pătrați, evaluat la 300.000 de lei, precum și două case de locuit – una de 150 de metri pătrați, cumpărată în 2011 cu 650.000 de lei, și alta de 113,3 metri pătrați, moștenită în 2011. De asemenea, candidatul are în proprietate două autoturisme – o remorcă și un automobil Kia Ceed, cumpărat în 2017 cu 140.000 de lei.

Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova. În campania electorală pentru aceste alegeri a donat acestei formațiuni 100.000 de lei. A fost vicepreședinte al Parlamentului (2009–2010), iar în al doilea mandat – președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică.

În 2007–2009, a fost avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și membru al Uniunii avocaților din Moldova. În 2011–2014, a fost șef al Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

În 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror-șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, adjunct al Procurorului General al R. Moldova.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei.

A candidat independent la funcția de guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur. În campania electorală pentru această funcție a optat pentru relații strânse cu „partenerii strategici ai regiunii”, în special cu Federația Rusă, Belarus, Kazahstan și Turcia.

Stoianoglo a ascuns în trecut în declarația de avere o firmă scrisă pe numele soției sale, IP Curdova Ţvetana.

 

Nicolae Osmochescu, profesor în drept constituțional: „Sunt foarte sceptic atunci când este vorba de concursuri pentru ocuparea funcțiilor-cheie din stat, inclusiv a procurorului general. Indiferent de rezultatele concursului, ultimul cuvânt îi aparține șefului statului. Totul depinde de faptul cum își vor exercita funcțiile. Procurorul general trebuie să fie cât mai puțin influențat de politic”.

Ion Guzun, cofondator al Centrului de Resurse Juridice din Moldova: „Cred că foarte multe persoane din sistemul judecătoresc se tem de o persoană care vine din afară, o persoană integră care își propune alte lucruri decât ceea ce s-a făcut până acum. Sper foarte mult ca discuțiile din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor să fie deschise. Instituțiile de combatere a corupției să se autosesizeze ca să nu avem surprize pe parcurs”.

Cristina Țărnă, expertă în anticorupţie: „Dacă lucrurile nu evoluează cum vrea președintele, lucrurile ar putea să fie reluate de la început. Avem cel puțin trei etape până la confirmare, cu posibilitatea de veto, o singură dată a președintelui statului. Având în vedere interesele opuse ale membrilor alianței și că în curând avem prezidențiale, nu sunt sigură că se vor dezlega lucrurile atât de ușor în acest caz”.

The following two tabs change content below.