Cifre îngrijorătoare: În satele Republicii Moldova locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în oraşe

23 aprilie 2013, pe dealurile Glodenilor. Ela, o tânără surdomută, boroneşte pământul cu ajutorul acestui căluţ. Foto: Nadea Roşcovanu

Prăpastia dintre spaţiul urban şi cel rural este foarte adâncă în Repubica Moldova  – 19% persoane la limita sărăciei la sate vs. 5% la oraşe, se arată în Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2015/2016, elaborat de IDIS „Viitorul”, scrie jurnal.md. Deşi venitul mediu disponibil al populaţiei a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraş şi sat s-a acutizat. Astfel, diferenţa dintre venituri obținute în mediul urban și cel rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015.

Cele mai sărace persoane cheltuiesc cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la şocuri economice. Pe lângă inegalităţile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – femeile, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în etate, tinerii – sunt expuse la inegalităţi sociale, în domeniile educaţiei, sănătăţii, accesului la servicii de calitate, participării.

Aceste inegalităţi sunt amplificate şi de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localităţile rurale. În lipsa unei creşteri economice resimţite de locuitorii satelor, doar remitenţele sunt cele care asigură consumul. „În Republica Moldova, inegalităţile sunt în creştere datorită lipsei locurilor de muncă decente, calităţii reduse a serviciilor, diviziunii urban-rurale, corupţiei sistemice şi endemice, incluziunii şi coeziunii sociale reduse. Reducerea decalajului dintre bogaţi şi săraci, abordarea provocărilor complexe şi interdependente şi construirea drumului spre prosperitate şi egalitate necesită atât o abordare cuprinzătoare şi holistică, cât şi eforturi comune”, afirmă Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU şi reprezentantă permanentă PNUD în Moldova.

Localităţile din sudul ţării rămân în continuare cele mai defavorizate la nivel de remunerare financiară, constată autorii studiului. Cele mai mari salarii raportate se înregistrează în Chişinău, urmate de regiunea Nord. Dacă pentru locuitorii capitalei remitenţele constituie doar apr. 6% din totalul veniturilor disponibile, atunci pentru cei din Sud – acestea constituie o pătrime, iar pentru cei din Nord – o cincime.

Cheltuielile medii de consum ale populaţiei în anul 2015 au fost în creştere faţă de 2014 cu 12,8%. Marea majoritate a resurselor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreţinerea locuinţei, îmbrăcăminte, transport şi comunicaţii. Doar 0,6% din cheltuieli au fost destinate învăţământului, în comparaţie cu 42,1% folosite pentru achiziţionarea produselor alimentare.

Femeile continuă să câştige în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii. Cele mai mari decalaje salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informaţii şi comunicaţii (-23%), industrie (-18,3%), artă, recreere şi de agrement (-15,1%).

Dezvoltarea umană nu se limitează doar la venituri, ci presupune şi acces la servicii de bază. În mediul rural, 8 din 10 fântâni sunt poluate. Doar 43% din locuitorii satelor au acces la apă potabilă, faţă de 90% dintre cei din mediul urban. Astfel, cele mai sărace pături ale populaţiei cheltuiesc în medie până la 15% din venitul disponibil pentru a-şi permite servicii de alimentare cu apă potabilă şi canalizare de standard minim, pentru care costurile sunt prea mari.

Inegalităţi există şi la capitolul accesului la serviciile publice a persoanelor cu dizabilităţi. Peste 70% dintre instituţiile publice nu sunt echipate cu rampe de acces.

Raportul recomandă orientarea politicilor şi strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populaţie, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă. Totodată, e nevoie de a spori creşterea capacităţii de rezistenţă/adaptare la şocurile externe şi dezastrele naturale, care îi afectează pe cei mai vulnerabili şi excluşi.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău