„Chișinăul este un loc ideal pentru un simbol al supraviețuirii limbii române”

Vlad Basarab pozaInterviu cu Vlad Basarab, sculptor, ceramist, artist vizual, București

– Spuneți-mi, vă rog, stimate dle Vlad Basarab, numele Basarab nu e cumva un pseudonim?

Numele meu este real.

– E-adevărat că aveți origini basarabene?

Da, este adevărat. Stră-stră-bunicul meu a fost staroste de Hotin. De acolo se trage o parte din familia tatălui, familia Basarab.

– Ce v-a determinat să participați la concursul de schițe ale Monumentului Limbii Române, concurs inițiat de Academia de Științe a Moldovei?

Este o mare onoare să particip la acest concurs în Basarabia. Dat fiind interesul meu în recuperarea memoriei colective (precizăm că Vlad Basarab este în prezent bursier Fulbright la București, studiind pierderea memoriei colective a culturii româneşti în urma opresiunilor sistemului comunist – n.n.), am considerat important să mă implic în acest demers.

– Felicitări pentru că ați câștigat concursul sus-amintit! Cine v-a anunțat că sunteți învingătorul?

Domnul academician Mihai Cimpoi a anunțat în fața presei și a celorlalți candidați că noi am câştigat acest concurs. Am avut emoții foarte mari. Este o mare responsabilitate pentru noi.

– Cine v-a ajutat să faceți această schiță de monument?

Am colaborat cu artistul Andrei Ciubotaru. Împreună am mai colaborat și la alte proiecte în România.

– Cât de des veniți în Basarabia? Cum vă pare limba română vorbită în Republica Moldova?

Prima dată am venit în Basarabia acum o lună, când am depus proiectul monumentului. Demult mi-am dorit să ajung în Basarabia și mă bucur că săptămâna aceasta am fost a doua oară. De-a lungul anilor, am cunoscut mulți studenți basarabeni în Alaska, unde am locuit (născut în 1977 la București, Vlad Basarab a absolvit în 1995 liceul Steller Alternative din Anchorage, Alaska, tot aici, în Alaska, a studiat ulterior Ceramica – n.n.). Studenții basarabeni sunt cei mai harnici oameni pe care i-am întâlnit. Îmi place accentul moldovenesc. Mai ales cel al basarabencelor este foarte sexy.

– În perioada când trăiați în SUA, unde ați urmat studii postuniversitare cu specializarea Electronic Media la West Virginia University, în Morgantown, vă era dor de limba română? Cu cine vorbeați românește?

În SUA mi-a lipsit mult limba română. De multe ori vorbeam și singur ca să nu o pierd. Când gândeam, alternam între engleză și română. Este un exercițiu bun. Depărtarea de România și de cultura românească mi-a amplificat nostalgia față de acestea.

– Ați mai văzut prin lume monumente consacrate altor limbi?

În călătoriile mele am văzut temple antice unde inscripțiile aveau o mare importanță. Aș aminti aici templele civilizației Maya din peninsula Yucatan și cele romane.

– De ce limba română ar trebui să aibă monument la Chișinău?

Limba română și cultura românească au fost în mare pericol în Basarabia. Limba română este un avanpost al culturii românești. Manuscrisele poeților români principali, gravate pe monument, vor oglindi sacrificiul poporului pentru a supraviețui. Chișinăul este astfel un loc ideal pentru acest simbol al supraviețuirii limbii române.

– Din ce materiale va fi executat monumentul?

Monumentul va fi din tablă de cupru gravată cu laser.

– Care este costul monumentului, măcar aproximativ?

În prima fază, va trebui să obținem estimări de la mai multe companii.

– Ce credeți despre vecinătatea Monumentului Limbii Române cu monumentul sovietic al eliberării? Cel al ocupanților nu-l va eclipsa pe cel al Limbiii Române?

Suferințele provocate de ocupația sovietică au fost și mai rămân atât de puternice pe ambele maluri ale Prutului. Această rană nu poate fi închisă atâta timp cât acest monument odios, zis al „eliberării”, cu o înfățișare grosolană și de prost gust este încă prezent la Chișinău, fiind reprezentativ pentru o perioadă istorică întunecată. Noi am gândit Monumentul Limbii Române pe orizontală, ca să contrabalanseze falsa verticalitate a monumentului sovietic. Spun falsa verticalitate pentru că sistemul comunist a încercat să distrugă verticalitatea spirituală a poporului. Sperăm ca autorităţile din Republica Moldova să mute monumentul sovietic într-un parc/ muzeu al comunismului sau să-l trimită în altă țară pentru a fi amplasat într-un astfel de cimitir al monumentelor comuniste.

– Care vor fi următoarele etape ale proiectului? Trebuie să-l aprobe şi autoritățile Republicii Moldova?

Noi vom definitiva planul arhitectural și bugetul, iar Academia de Științe va înainta planul spre aprobare Primăriei Chișinău și Guvernului R. Moldova.

– Când ar putea fi gata monumentul?

Să sperăm că lucrurile vor decurge bine și că va fi amplasat anul acesta.

– Vă mulțumesc. 

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit