Chişinău bagatelizează provocarea Comratului

foto vfokuse.mdReferendumul din UTA Găgăuzia este o provocare politică ce are drept obiectiv destabilizarea situaţiei politice în Republica Moldova în perspectiva semnării şi ratificării Acordului de Asociere la UE

Duminică a avut loc un referendum consultativ în UTA Găgăuzia. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, a declarat pentru JURNAL că organizarea unor referendumuri locale este prerogativa exclusivă a instituţiei pe care o reprezintă. Adunarea Populară nu a ţinut cont de acest fapt, de altfel, cum nu a luat în consideraţie nici decizia Judecătoriei de la Comrat din 3 ianuarie curent, prin care au fost anulate hotărârile Adunării Populare privind organizarea referendumurilor.

Decizia instanţei de judecată a intrat în vigoare la 3 februarie, iar Adunarea Populară a declarat că va contesta această decizie în instanţele superioare. Deputaţii găgăuzi nu au încercat nici să legalizeze plebiscitul la CEC, preferând să înfiinţeze propria comisie. Ivan Burgudji, preşedintele Comisiei juridice din cadrul Adunării Populare, a declarat pentru JURNAL că legislativul găgăuz „nu este obligat prin lege să consulte CEC-ul de la Chişinău în vederea organizării unui referendum”.

Conform rezultatelor preliminare din raionul Comrat, 94,5% dintre alegători au optat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și doar 2,7% s-au pronunţat pentru Uniunea Europeană, potrivit portalului din regiune, gagauzinfo.md. „În unele localități, peste 99% au votat pentru aderarea la Uniunea Vamală”, notează sursa citată.

Guvernarea aruncă vina pe opoziţie

Totodată, Coaliția Pro-Europeană a declarat despre situația din UTA Găgăuzia că „acțiunea în sine, numită de organizatorii ei drept ‘referendum’, a fost declanșată din rațiuni strict politice, nu are niciun temei legal și nu poate avea niciun fel de consecințe juridice… Cei care au stat în spatele acestei acțiuni încearcă să compromită ideea de autoritate legală în Republica Moldova, o garanție pentru fiecare cetățean și pentru stat…

Obiectivul major al forțelor implicate în organizarea acestui referendum ilegal este mult mai larg decât acțiunea din raioanele de sud și țintește destabilizarea situaţiei pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În acest context, constatăm că cea mai mare parte din responsabilitatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniștilor. Această formaţiune a susţinut deschis ideea referendumului, pentru care a pregătit din timp terenul prin acţiunile sale anterioare de nesupunere civică din 2010, aşa-numitul congres civic din 2011, campania de subminare a simbolurilor statului, subminarea activităţii instituţiilor statului, dezbinarea pe criterii etnice a societăţii, promovarea separatismului”, se menţionează în declaraţie.

În acelaşi timp, Coaliția Pro-Europeană a făcut apel către cetățenii Republicii Moldova „să nu se lase induși în eroare sau antrenați în activități ilegale, provocate cu rea-intenție de elemente care urmăresc învrăjbirea cetățenilor și destabilizarea situației din țară”.

„Autonomia Găgăuză a devenit o enclavă”

Comentatorul politic Oazu Nantoi consideră că, prin organizarea acestui plebiscit, s-a jucat cartea antiromânismului în regiune. Găgăuzii nu au fost atât de dezinformaţi cât manipulaţi. Potrivit expertului, între Chişinău şi Comrat lipseşte un dialog constructiv; Chişinăul nu face nimic pentru a integra societatea de origine turcă.

„În opinia mea, este vorba de o provocare politică ce are drept obiectiv destabilizarea situaţiei politice în Republica Moldova în perspectiva semnării şi ratificării Acordului de Asociere la UE. Cert este că Roman Hudiakov, deputat în Duma de Stat a Federaţiei Ruse, are propriile interese în Republica Moldova. E regretabil că guvernările noastre, după adoptarea Legii cu privire la statutul special al UTA Găgăuzia (23 decembrie 1994), nu s-au preocupat de această problemă.

Autonomia Găgăuză a devenit o enclavă manipulată cu uşurinţă din exterior atunci când cineva vrea să provoace probleme guvernului central. Parlamentele nu s-au ocupat de perfecţionarea cadrului juridic existent pentru ca, pe de o parte, concetăţenii noştri din UTA Găgăuzia să fie integraţi în societate, nu este vorba de asimilare, ci de integrare, iar, pe de alta, statul să fie scutit de asemenea surprize de care a avut parte pe 2 februarie”.

„Un scenariu de federalizare”

Potrivit lui Nantoi, iniţiatorii referendumului nu se află în Republica Moldova, ci la Moscova, iar rezultatele acestui plebiscit vor putea fi folosite într-un scenariu de federalizare a Republicii Moldova.

„Iniţiatorii referendumului nu se află la Chişinău. Cifrele anunţate vor fi probabil trase de urechi ca să convină celor care au comandat această provocare politică intitulată referendum. Rezultatele acestui aşa-zis ‘referendum’ vor putea fi folosite în cadrul unui scenariu de impunere a federalizării Republicii Moldova după planul Kozak. Aceasta ţine de o perspectivă îndelungată. Important este ca aceste pseudoreferendumuri să nu ia foc şi să nu fie propagate pe restul teritoriu al Republicii Moldova, aşa cum s-au angajat unii provocatori politici, inclusiv deputaţi în Parlamentul RM”.

Legea din 1994 şi statutul amânat

Contactat de JURNAL, Ivan Burgudji a fost rugat să explice ce vor face găgăuzii cu rezultatele aşa-zisului referendum. Acesta ne-a explicat că, prin intermediul plebiscitului, găgăuzii nu au făcut altceva decât să statueze un punct din Legea cu privire la statutul special al autonomiei votată în 1994.

Subliniem că Parlamentul Republicii Moldova a votat în 1994 Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia. Conform articolului 1, punctul 4, din această lege, „în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.

„Acest statut se numeşte statut ‘amânat’, deoarece va intra în vigoare doar în cazul în care Republica Moldova îşi va pierde independenţa. În ce priveşte referendumul consultativ, după ce Adunarea Populară va recunoaşte rezultatele referendumului, cred că vom adresa un demers către Parlamentul RM pentru a-l informa şi ca să ia o decizie. Or, decizia privind vectorul de dezvoltare externă este prerogativa autorităţilor centrale. Dacă parlamentul va crede că rezultatele din UTA Găgăuzia nu sunt suficiente, va organiza probabil un referendum în toată republica. E prerogativa lor”.

Un miliard de euro pe an

Burgudji nu crede că Republica Moldova se va integra în curând în UE. Când se va ajunge la acest pas, poporul UTA Găgăuzia îşi va expune poziţia în cadrul unui referendum naţional cu privire la intrarea RM în UE pe care legislativul va fi obligat să-l organizeze. „Mai e timp. Când ne vom integra, vom decide cum vom proceda. În principiu, conducerea statului va organiza un referendum înainte de a deveni membru al UE. Aceasta este o condiţie a UE. Dacă UE va investi anual în UTA Găgăuzia peste un miliard de euro, ca Găgăuzia să se dezvolte, cred că rezultatele unui asemenea referendum vor fi altele”, a punctat deputatul Adunării Populare.

The following two tabs change content below.