„Chiar și pe cei mai mari fermieri îi așteaptă falimentul”

Interviu cu Vasile Mârzenco, directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, a acordat un interviu pentru JURNAL de Chișinău în care a explicat situația de pe piața produselor agricole. De asemenea, Vasile Mârzenco a relevat cauzele principale care au provocat reducerea prețurilor la produsele agricole și faptul că, în condițiile în care nu se renunță la mimarea parteneriatului public-privat, dezastrul este iminent pentru toți fermierii. „Chiar și pe cei mai mari fermieri îi așteaptă falimentul”, prognozează el, subliniind că autoritățile nu sunt atente la tendințele de pe piața externă.

 – Stimate Domnule Mârzenco, cum apreciați situația pieței produselor agricole din Republica Moldova și care sunt cauzele acestui fenomen?

Se vorbește despre o supraproducţie de produse agricole. De acest fapt profită cei care intermediază desfacerea produselor. Însă când vorbesc despre problemele agricultorilor, eu prefer să am o abordare critică. Este adevărat că statul nu poate să soluționeze toate problemele, de fermieri nu mai spun, în special atunci când este vorba de desfacere și export.

Domeniul este determinat de politica statului și relațiile interguvernamentale. Dacă aceste relații sunt instabile, despre ce fel de relații comerciale poate fi vorba? Mă refer aici atât la Vest, cât și la Est. Partenerii nu ne respectă dacă nu avem abordări serioase pe plan extern. Așa se explică blocajele de produse la vamă, distrugerile etc. Au fost înregistrate frecvent asemenea cazuri în anul curent.

Se spune că am avut supraproducţie… Cine spune acest lucru? Cei care nu cunosc. Noi ne-am obișnuit să scoatem la hectar câte 10-15 tone de fructe, de mere până la 20, și ne credem mari gospodari. În Europa, dacă se recoltează mai puțin de 40 de tone la hectar, se defrișează livezile.

Cantitatea de mere recoltată anul curent nu este supraproducţie, ci o recoltă mai bună decât în anii precedenți. Însă dacă nu am avut cap să întreprindem măsuri pentru a găsi alte nișe pe piețe, pentru a facilita exportul, ne-am pomenit în situația în care suntem.

– Vreau să vă întreb dacă fermierii din R. Moldova au obținut capacitatea de a-și organiza afacerea în funcție de tendințele pieței?

Nici în Occident fermierul nu își face prognoze ca să anticipeze tendințele pe piață. Fermierul își caută de treabă. El produce și livrează produsul la cooperativa unde este membru. Cooperativa este o entitate economică cu capacități de desfacere și export. Infrastructura de procesare funcționează și nu se înregistrează cazurile de la noi când fabricile refuză să ia fructele și strugurii din cauza că au materie primă de anul trecut.

– Putem vorbi de incapacitatea acestor procesatori de a gestiona desfacerea produselor lor?

Noi trebuie să învățăm cum să operăm la nivel de producere, procesare și desfacere. Lucrurile astea sunt legate. Fermierul plantează 20-30 de hectare de livadă, planul său este fixat din momentul plantării pomilor. El trebuie să îngrijească această livadă ca să obțină recolta maximă, produse de calitate, și nu cele care nu pot fi exportate.

În anul curent, în afară de faptul că am avut o recoltă mare, o cantitate importantă de mere nu au fost bune pentru export, au fost afectate. Fermierul este în primul rând responsabil de faptul că nu a putut să-și asigure 80% din cantitatea de produse pentru depozitate în frigider și numai 20% pentru procesare. Dar dacă a fost cu totul invers, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat.

Prognozarea trebuie să o facă organizațiile de fermieri împreună cu autoritățile statului. Asociația „Moldova Fruct” a făcut lucruri importante, s-a consolidat, sprijină producătorii pentru a-și promova produsele pe alte piețe. Dar asta este insuficient.

– E limpede că pentru un export constant este necesară mobilizarea tuturor organizațiilor de profil și o bună colaborare cu statul. Care sunt relațiile organizației Dvs. cu celelalte asociații de profil și cu statul?

Nu există o colaborare și o funcționare bună a acestor organizații care ar asigura rezultatele scontate pentru producători. Eu nu înțeleg de ce sunt selectați anumiți producători ca să exporte. Există o anumită colaborare, dar nu se face altceva decât să se mimeze parteneriatul public-privat.

– Care este totuși cauza reducerilor de prețuri pe piață?

Și eu sunt fermier și trebuie să pornim de la noi. Desfac produsele la piață, angro și cu amănuntul. Noi nu suntem exigenți față de noi, suntem indiferenți. Ducem anual fermieri în Olanda și Italia la schimburi de experiență și nu ne interesează să vedem acolo pomi cu fructe mai frumoase ca ale noastre, ci cum funcționează sistemul. Ce pași întreprind fermierii acolo ca să obțină fructe frumoase?

Acolo se vede că fermierul are interesul să producă fructe. Are sprijinul și asistența cuvenită. El este membru al unei cooperative, cooperativa are capacități de păstrare și procesare. Are relații de export în toată lumea.

După vizitele în Italia, fermierii noștri au vrut și ei asemenea cooperative. Am încercat să facem două cu asistență din Olanda și Italia. Niciuna nu a supraviețuit. Membrii cooperativei nu au capacități economice suficiente pentru a investi la început. Noi nu putem plăti un manager profesionist, un contabil.

Statul nu sprijină cooperarea în domeniul agricol. Chiar și pe cei mai mari fermieri, care au sute de hectare de livadă, frigidere, îi așteaptă falimentul. Aceasta se întâmplă din cauza că ei nu studiază evoluțiile pe piața externă, unde asistăm la o concentrare a potențialului economic. Producătorii din Republica Moldova trebuie să iasă cu o marcă, cu un brand, cu capacități pe potrivă.

– Ați spus mai sus că anumiți producători sunt favorizați să exporte. Vă rog să oferiți detalii.

Chiar în situația în care vine Rospotrebnadzor-ul și face vizite la anumiți agenți economici. Doar ăștia sunt selectați și au voie să exporte.

– Păi, ei sunt selectați de Federația Rusă…

Dar de ce le permit autoritățile moldovenești să o facă? De ce le permit să vină acestor reprezentanți să îi selecteze? Sunt selectați nu numai din autonomia găgăuză, ci din toată republica. Consiliul Concurenței trebuie să funcționeze, dar se vede că este o entitate subordonată de cineva.

Avem consiliile de produs, consilii care trebuie să fie constituite din reprezentanți ai producătorilor, unităților de procesare, transportatorilor, exportatorilor și autorităților. Tot ce este legat de un produs. Aceste consilii trebuie să-și înceapă activitatea anume acum ca să discute despre activitățile de anul viitor. Nu funcționează niciun consiliu de acest gen, cu excepția mierii de albine. Această asociație funcționează cât de cât.

– Care este situația accesului la frigidere?

Problema este că cei care construiesc frigidere o fac doar pentru ei. S-au închis în găoacea lor. Statul oferă subvențiile după darea în exploatare a frigiderului, și nu înainte. În opinia mea, aceste subvenții trebuie acordate cu condiția ca beneficiarul să deschidă o cooperativă a producătorilor și la aceste frigidere să aibă acces măcar 15–20 de fermieri.

Cel care are o sută de hectare de livadă își construiește trei frigidere cu subvențiile statului. Cel care are trei hectare nu are nevoie în general de frigider. Însă, în situații ca cea din anul curent, ar trebui să beneficieze şi aceştia de frigider pentru a păstra produsele şi a le vinde mai târziu.

Interviu realizat de Ilie Gulca    

The following two tabs change content below.