Chemarea rădăcinilor strămoşeşti

New ImageS-a îndrăgostit fără de leac de o frumoasă poloneză pe nume Eva în inima Bucureştiului

Străbunicul lui Matei a fost polonez, născut într-un sat din apropierea Varşoviei. Se trăgea dintr-o familie de oameni bogaţi, negustori de obiecte de lux. Fugise de acasă chinuit de o suferinţă sentimentală. Iubea o basarabeancă frumoasă, dar săracă, cu care făcuse cunoştinţă la Bucureşti. Mânat de dorul acesteia, a mers împotriva voinţei părinţilor şi, într-o bună zi, a plecat de acasă fără să le spună apropiaţilor încotro se duce.

Războiul avea să-l prindă în Basarabia şi să-l ferească de moarte. Căci după primul bombardament care a trecut peste Varşovia şi localităţile din jurul ei, din toată familia şi averea acelor negustori bogaţi, avea să fie scoasă de sub dărâmături doar sora străbunicului, care a înnebunit de spaimă. Din nebunia ceea, în scurt timp, i s-a tras şi moartea.

Cu tânăra şi frumoasa basarabeancă, străbunicul, un lemnar priceput, şi-a durat casă şi masă şi au adus pe lume trei copii, printre ei fiind şi tatăl lui Matei, Constantin, care s-a căsătorit în 1963 cu cea mai frumoasă fată de la facultate.

A avut o copilărie minunată

Matei a venit pe lume după zece ani de căsnicie, a crescut într-o oază de linişte şi pace şi a făcut cea mai bună şcoală de omenie şi de cunoaştere în casa părintească. Mama, o bună cunoscătoare a plantelor medicinale, l-a deprins de mic cum să se vindece fără medicamente, cum să se alimenteze corect. A avut o copilărie minunată care i-a rămas în memorie pentru toată viaţa. Locuiau într-un sat cu două biserici închise de sovietici, dar părinţii i-au şoptit mereu că, chiar dacă la şcoală i se spune că Dumnezeu nu există, el trebuie să ştie că este Dumnezeu şi e nevoie să credem în puterea Lui. Altfel, multe lucruri sunt inexplicabile pe lumea asta.

Deprins să respecte toate posturile, a mers pe ascuns ani la rând la biserica din satul vecin pentru a primi sfânta împărtăşanie în Postul mare. Acolo trăia momente aparte, care îi umpleau sufletul de bucurie. A fost printre puţinii copii de la ţară cărora li s-a oferit posibilitatea să studieze pianul, să adune impresii în mintea şi sufletul lui de copil din călătoriile pe care le făcea cu părinţii prin fosta URSS în fiecare vară.

I-au rămas în amintire marea caldă şi liniştită sau învolburată de pe ţărmul Crimeei, răsăritul şi apusul de soare, ţipătul pescăruşilor, muzeele din Moscova şi Petersburg. Nu uită nici ziua în care a plecat de acasă pentru a face liceul. Avea 14 ani şi a bocit zile în şir despărţirea de familie şi izolarea forţată într-un oraş în care nu avea nici rude, nici prieteni şi nici cunoscuţi.

Părinţii îl vedeau un mare pianist

Dorinţa de a cunoaşte cât mai multe pentru a avea o sănătate perfectă l-a dus la medicină la Bucureşti. Era printre primii studenţi basarabeni, după 1989, care mergeau la studii în România. A fost o surpriză pentru părinţi alegerea, pentru că ei îl vedeau un strălucit pianist. Acumulând cunoştinţe, a început în anii de liceu să facă mici cântece, să participe la concursuri. Părinţii îl încurajau şi încercau să-i menţină spiritul artistic.

Nu i-au stat în cale nici atunci când le-a spus că merge la medicină. Şi chiar erau mândri când venea în vacanţe şi le dădea sfaturi cum să se alimenteze corect. Le repeta lor adesea şi prietenilor că cei doi inamici ai omului sunt alimentele dezechilibrate şi sedentarismul, calculatorul, lipsa exerciţiului fizic. Muşchii care sunt cei mai mari consumatori de energie trebuie puşi zilnic la lucru. Îi povăţuia să fie atenţi atunci când aleg alimentele, să se ferească de grăsimile modificate chimic, căci sunt foarte periculoase pentru sănătate, să mănânce mai puţin, dar de calitate. Căci trăim nu pentru a mânca, dar mâncăm pentru a trăi.

Matei repetă povestea străbunicului său

S-a îndrăgostit fără de leac de o frumoasă poloneză pe nume Eva în inima Bucureştiului, la fel cum se întâmpla cu ani în urmă cu străbunicul său. Delicată, cu privire blajină şi corp seducător, Eva i-a atras atenţia în plină stradă într-o zi de joi. Pus pe jar, Matei şi-a luat inima în dinţi şi a invitat-o la o cafea. Fata a acceptat. Surpriza cea mare a fost că şi ea era studentă la aceeaşi instituţie. Apoi, surprinşi că împărtăşesc o pasiune comună – călătoriile, în weekend, au mers într-o călătorie prin Transilvania, savurând aerul misterios al cetăţilor medievale.

Oricine i-a văzut în acea călătorie, ţinându-se de mână şi îmbrăţişându-se, au observat că aveau aerul că sunt cu adevărat fericiţi şi îndrăgostiţi. Primul sărut i l-a oferit în timp ce vizitau Cetatea Albă, Aurelia, cu o vechime de peste 2000 de ani.

Aşa a început frumoasa lor poveste de dragoste. Matei intra în viaţa Evei într-un moment potrivit, tocmai se despărţise de fostul iubit. De la o zi la alta, descopereau cu bucurie că au o mulţime de lucruri comune: se dăruiesc total în iubire, sunt activi, combativi, romantici, amândoi au ales medicina ca domeniu de interes profesional.

Toate acestea i-au ajutat să înmulţească sentimentele de dragoste. După un an de iubire ca în filme, întreţesută pe alocuri cu certuri şi momente neplăcute, dar şi cu aspiraţii la o calitate mai bună a vieţii lor interioare, Eva şi Matei au hotărât să se căsătorească. Atât părinţii mirelui, cât şi părinţii miresei au primit cu bucurie vestea. Nunta s-a făcut la casa mirelui, iar locul de trai pentru tânăra familie a devenit baştina Evei.

Matei s-a îndrăgostit din prima de peisajul mirific din vecinătatea Varşoviei, a simţit vibraţia ceea specială care ţi-o dau rădăcinile strămoşilor. Ceva candid şi simplu a văzut în rudele Evei care l-au primit ca pe un copil al lor. Oamenii şi locurile i-au transmis o stare deosebită de bucurie, care îi topea inima. A fost un moment de relaxare pentru el şi părinţii lui, când, strânşi grămăjoară la ora amintirilor, au povestit despre bunici şi străbunici. Matei nu şi-a ascuns admiraţia faţă de cântecele populare poloneze interpretate de acei oameni simpli. Până la urmă, a descoperit că străbunicul său era originar din acel sat, situat nu departe de capitală şi e convins că strămoşii l-au aşteptat acolo ca să le ofere dragoste şi dăruire în meserie.

The following two tabs change content below.