„Cheamă taxiul în limba română!” // Campanie JURNAL

„Atunci când mă grăbesc, pot să vorbesc şi în rusă, pentru că am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung la destinaţie”

Pasagerii recunosc faptul că vorbesc ruseşte atunci când au nevoie urgentă de taxi. Alţii m-au sfătuit fie să-mi caut altceva de lucru, fie mi-au spus că sunt prea bătrâni pentru a se interesa de aşa ceva. Unii clienţi s-au plâns pe angajaţii unor firme de taxi care nu corespund rigorilor  profesionale din domeniul prestări servicii.

Marina LIŢA

Deja de aproape două luni, în fiecare număr de vineri publicăm articole în cadrul campaniei „Cheamă taxiul în limba română!”, prin care am prezentat cum funcţionează acest sistem şi care sunt condiţiile în care te poţi angaja în domeniu. În acelaşi timp, în unele companii, în care de obicei se răspundea exclusiv în limba rusă, a început să se vorbească şi în română. „Avem o regulă nouă, cei care cunosc rusa salută în rusă, cei care vorbesc româna, în română. Cu pasagerii suntem obligaţi să vorbim în limba în care ni se adresează”, îmi explică una din operatoare. Aceasta a menţionat că schimbările s-au produs acum două săptămâni (!).

„Mă grăbeam şi am vorbit în rusă”

Am ieşit în oraş pentru a-i întreba pe clienţii taxiurilor dacă le-a plăcut călătoria, limba în care au vorbit cu ei angajaţii companiei, ce părere au despre faptul că trebuie să cunoşti limba rusă şi grafia chirilică dacă intenţionezi să te angajezi într-o companie care prestează servicii de taxi. Unii au mers nepăsători înainte, ignorându-mi întrebarea. Alţii au spus că nu le pasă în ce limbă vorbesc angajaţii şi m-au sfătuit să-mi caut de treabă. Au fost şi persoane care ne-au comunicat că apelează o singură firmă de taxi, unde li se răspunde doar în română. Există şi chişinăueni care, atunci când se grăbesc şi nu găsesc nicio maşină liberă, vorbesc şi în rusă, pentru că au nevoie urgent de un mijloc de transport.

„Nu am timp să vorbesc!”, îmi spune o tânără, care iese din taxi şi intră în fugă într-un magazin din centrul capitalei. „Am chemat mai multe firme de taxi, pentru că trebuia să ajung repede la o întâlnire. De la început ceream să-mi vorbească în română. Când am văzut că nu găsesc o maşină, am început să vorbesc şi eu în rusă. Am avut nevoie urgentă”, îmi explică Andrei Postolachi.

„Nu aveţi altceva de făcut?”

Acesta crede că, dacă legislaţia ar fi mai strictă şi li s-ar aplica firmelor de taxi amenzi mai mari, toţi concetăţenii noştri ar vorbi în limba română. „Au fost lăsaţi în pace şi şi-au făcut de cap. Trebuie ca cei de sus să-i ia din scurt şi să-i pună să respecte limba acestui neam. Sprijin campania lansată de JURNAL de Chişinău şi cred că trebuie să continuaţi”, ne încurajează bărbatul.

Alt client, altă opinie. „De ce vă legaţi voi la cap cu limba asta? Lăsaţi-i pe oameni să vorbească cum vor şi cum pot. Important este să ne înţelegem. Şi noi ne-am înţeles”, mă apostrofează Serghei Botnari.

„Mai bine v-aţi ocupa de alte lucruri mai importante, cum ar fi taximetriştii care nu cunosc regulile de circulaţie sau şoferii drogaţi”, spune acesta. Întrebat dacă nu este de acord cu această campanie, bărbatul însă ne-a răspuns: „E nevoie şi de această campanie, dar mai bine vă apucaţi de ce v-am spus anterior, apoi scriaţi şi despre limbă. Dar vă susţin”, a acceptat până la urmă bărbatul.

„Prea bătrână să mă intereseze”

Maria Stamati, îmi spune că e prea bătrână ca să o intereseze aşa ceva. „Mai bine întrebaţi-mă dacă îmi ajunge pensia sau dacă am carne pe masă în fiecare săptămână. Da’ în ce limbă vorbesc taxiştii cu pasagerii lor nu mă interesează”, ne-o taie femeia şi îşi vede de drumul ei.

În faţa Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, se opreşte un taxi şi din el sare o tânără. O abordez cu aceleaşi întrebări, la care domnişoara îmi spune că se grăbeşte. „Am venit cu taxiul la universitate pentru că întârziam la ore. Mi-a fost foarte greu să-l găsesc şi, pe lângă faptul că operatoarele au vorbit cu mine doar în rusă, au fost şi foarte răutăcioase. Aşa că după experienţa mea de astăzi susţin campania voastră”, ne-a comunicat tânăra, după care a luat-o repede pe scările instituţiei de învăţământ.

Angajaţi răutăcioşi

S-a alăturat campaniei JURNALULUI şi Centrul de Terminologie al Institutului de Filologie din cadrul Academiei de Ştiinţe din Moldova. „Mă bucură faptul că aţi lansat şi de fapt aţi reluat în paginile voastre ideea noastră de acum şase ani. Vă sprijinim în realizarea acestei idei şi credem că împreună vom face ca limba română să-şi ocupe locul pe care-l merită în cadrul acestor servicii”, ne-a comunicat Ecaterina Păun, cercetător ştiinţific în cadrul Centrului de Terminologie.

În aceeaşi ordine de idei, facem un apel către patronii firmelor de taxi ca limba română să fie limba de bază în timpul angajării personalului, ca programul cu care operează dispecerii să fie tradus din rusă şi să fie utilizată grafia latină.

De asemenea, lansăm un apel către persoanele abilitate să monitorizeze îndeaproape firmele de taxi din Chişinău ca acestea să respecte legislaţia Republicii Moldova.

Reacţiile cititorilor

„În sfârşit am început să ne dăm seama că ne sunt lezate drepturile şi pătată demnitatea! Însă această problemă o facem tot noi (vorbitorii de limbă română) prin faptul că tolerăm aşa ceva. Dacă ne-am „mobiliza”, nu s-ar mai pune în discuţie această chestiune. Şi aici nu e vorba doar de taxi, dar şi de multe alte lucruri”, crede Pavel Cociorvă.

„Dacă sunteţi boi şi nu înţelegeţi o altă limbă, e problema voastră… proştilor”, opinează Max Filipenco.

„Ei locuiesc ani întregi în Moldova şi nu sunt în stare să înveţe limba noastră. Nu suntem datori să vă răspundem în rusă”, consideră Elena Simion.

„Uite ce face lipsa de respect”, scrie Nicolae Ambrosi.

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)