Cetăţenii au dreptul la autoidentificare naţională

Cetăţenii Republicii Moldova care se autoidentifică români pot să-şi înscrie naţionalitatea română în actele de stare civilă. O lege în acest sens a fost votată în Parlamentul RM pe 24 octombrie. Astfel, fiecare cetăţean care a atins vârsta de 16 ani poate să indice, după ce va semna o declaraţie pe propria răspundere, în actele de stare civilă identitatea română, fără obligaţia de a

prezenta documente care ar atesta acest fapt.

Părinţii nu pot decide pentru copil ce naţionalitate are acesta. Totodată, părinţii pot indica, în certificatul de naştere al copilului, naţionalitatea lor doar dacă solicită acest fapt.  Legea are menirea să elimine o inechitate socială când minorităţile naţionale, precum ucrainenii, ruşii, bulgarii, evreii aveau dreptul să înscrie în actele de stare civilă naţionalitatea cu care se identifică, basarabenii însă, care se identificau români, nu aveau acest drept.

Legea susţine ideea liberei autoidentificări

Comuniştii s-au arătat critici faţă de proiectul de lege elaborat de deputatul Ana Guţu. Aceştia, ironizând pe seama cetăţenilor RM, au spus că

moldovenii vor începe să se identifice „gabonezi”, „congolezi” etc. „Nu este aşa. Această lege vine să susţină ideea ca oamenii să se autoidentifice liber. Prima dată când am ieşit cu proiectul meu la tribună, mi-au sărit în cap comuniştii, PLDM-ul şi PD-ul.

Au propus întoarcerea proiectului la comisii, conducându-se de ideea că tot ce propune PL nu trebuie votat, deşi toate comisiile l-au avizat pozitiv. După două luni, Republica Moldova a pierdut procesul la CEDO. Guvernul a trebuit să vină cu un remediu în acest sens”, a declarat Ana Guţu pentru JURNAL.

Declaraţie pe propria răspundere

Identitate

Identitate

Despre funcţionalitatea acestei legi JURNAL a vorbit cu  AvelinaViziru, şef-adjunct al Direcţiei asistenţă juridică al Serviciului Stare Civilă.

Funcţionarul a explicat că o lege care permite înscrierea în actele de stare civilă a fost adoptată un an în urmă. „Problema autoidentificării a apărut după decizia CEDO cu

privire la cazul Ciubotaru versus RM”.

Modificările legislative de acum un an prevăd că persoanele care se identifică drept români sau ca fiind parte a altei naţiuni pot modifica naţionalitatea în secţiunea respectivă din act după ce vor depune o declaraţie în scris.

„Această declaraţie este întocmită în cadrul oficiului de stare civilă sau la un organ notarial. Declaraţia are valoare juridică”, a menţionat Viziru. Funcţionarul a ţinut să specifice că înscrierea naţionalităţii în actele de stare civilă nu este identică cu cetăţenia unui alt stat şi nici nu contribuie la obţinerea sau redobândirea cetăţeniei.

Fără naţionalitate până la 16 ani

Legea care a fost adoptată la 24 octombrie curent vine să facă anumite modificări la legea de acum un an. Astfel, naţionalitatea părinţilor în documentele de stare civilă rămâne neschimbată, iar copilul îşi determină singur naţionalitatea la împlinirea vârstei de 16 ani. Până la atingerea acestei vârste, rubrica „naţionalitatea” va rămâne necompletată.

„Poate fi şi situaţia în care un tânăr are înscrişi părinţii drept moldoveni, iar el a fost crescut în altă ţară, în altă cultură. Tânărul îşi poate determina apartenenţa etnică”, a mai declarat Viziru.

Se asigură principiul autodeterminării

Legea vine să rezolve situaţia absurdă în care ucrainenii, ruşii, bulgarii şi alte minorităţi etnice puteau avea înscris în actul de stare civilă naţionalitatea, basarabenii însă care se identifică români nu aveau acest drept.

Vechea lege nu permitea înscrierea altei naţionalităţi decât cea a părinţilor sau modificarea naţionalităţii în baza celei deţinute de către bunici. Norma respectivă a fost abrogată astfel încât să asigure respectarea principiului autodeterminării.

Legea va intra în vigoare de la publicarea acesteia în Monitorul oficial. Urmează să se modifice formularea certificatului de naştere, care vor fi aprobate de către guvern. Apoi aceste certificate vor fi eliberate cetăţenilor. Până la apariţia formularelor noi, se eliberează un certificat explicativ cu privire la apartenenţa etnică înscrisă în act care serveşte cetăţeanului drept probă la documentarea cu acte de identitate.

Vadim Vasiliu

The following two tabs change content below.
Sergiu Niculiţă

Sergiu Niculiţă

Sergiu Niculiţă

Ultimele articole de Sergiu Niculiţă (vezi toate)