Cetățenie clientelară

Experții Transparency International Moldova semnalează că ar putea să existe riscuri majore de legalizare a mijloacelor financiare de proveniență îndoielnică

În timp ce sute de mii de moldoveni pleacă din Moldova ca să scape de sărăcie, guvernarea și-a propus să acorde cetățenie unui număr nelimitat de străini în schimbul unor investiții. Numele și prenumele noilor moldoveni nu va fi cunoscut și aceștia nu vor fi obligați să vorbească limba română. Solicitanții de cetățenie vor trebui să dispună de zeci de mii de euro.

PD au promovat și adoptat la 1 decembrie 2016 proiectul de lege privind acordarea cetăţeniei moldovenești în schimbul investiţiilor. Legea a fost adoptată într-o manieră netransparentă, în grabă şi cu toate riscurile identificate. Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a efectuat o expertiză a documentului şi a semnalat că e un proiect în „interesele cetăţenilor străini şi a apatrizilor”, interesele promovate fiind „în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului R. Moldova”, se menționează în  „Observatorul de politici publice” nr. 8 al Transparency International Moldova.

Noul proiect de lege, propus de un grup de deputați în frunte cu Andrian Candu, presupune acordarea cetățeniei modovenești la 5.000 de străini contra unor sume impresionante de bani. Expertul Transparency International Moldova, ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţă, a relevat că, în aceeași zi, același grup de deputați a propus și amnistia capitalurilor, adică a banilor obținuți ilegal, prin escrocherii, fraude și alte acțiuni ilegale.

Statul nu poate să examineze dosarele solicitanților

Potrivit lui Negruța, noul proiect de lege prevede că, pentru obținerea cetățeniei R. Moldova, străinii trebuie să întrunească trei opțiuni: să doneze 100.000 de euro unui fond de dezvoltare pe care autoritățile vor să îl creeze în R. Moldova; să dea 250.000 de euro cu împrumut statului R. Moldova pentru o perioadă de cinci ani. După această perioadă, străinii își întorc toată suma, beneficiind de o dobândă consistentă plătită de stat din impozite și taxele colectate de la cei care lucrează la stat; a treia opțiune să-și cumpere imobile în valoare de 250.000 de euro.

„În asemenea condiții, niciun cetățean care va obține cetățenia nu va mai vrea să lucreze pe aici, fiind mulțumiți cu banii din dobândă. Aceasta se aseamănă mai mult cu un fel de camătă cu implicarea statului. Se creează impresia că cineva vrea să legalizeze fonduri mari care se află acum în afara statului, folosind această filieră de cetățeni noi ai R. Moldova”, a spus expertul.

„Printr-un simplu calcul matematic, înmulțind cei 5.000 de cetățeni la 250.000 de euro, bani pe care aceștia i-ar da cu împrumut statului, obținem cifra pe care întreaga societate caută din 2014 încoace – 1.250.000.000 de euro. Aceștia sunt cei 5.000 de cetățeni noi sau 5.000 de curieri?”, a întrebat Negruța.

Negruța a mai declarat că verificarea acestor cetățeni „dornici” să aibă cetățenia moldovenească urmează să fie făcută de o companie internațională privată. Statul nu are voie să examineze dosarelor candidaţilor.

„Printr-un simplu calcul matematic, înmulțind cei 5.000 de cetățeni la 250.000 de euro, bani pe care aceștia i-ar da cu împrumut statului, obținem cifra pe care întreaga societate caută din 2014 încoace – 1.250.000.000 de euro. Aceștia sunt cei 5.000 de cetățeni noi sau 5.000 de curieri?”, a întrebat Negruța.

Roman Boțan: „O lege care susține corupția”

Deputatul Roman Boțan a demisionat din funcția de preşedinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică în semn de protest împotriva modului în care au fost aprobate modificările la Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte și Legea cetățeniei.

„Motivul plecării mele din această funcție ține de dezacordul față de modul în care colegii din legislativ au promovat anumite modificări la legislație privind modificarea și completarea Legii despre actele de identitate din sistemul național de pașapoarte și Legea cetățeniei. Procedurile nu au fost respectate. Modificările aduse prezintă riscuri de securitate și de corupție, confirmate prin constatarea CNA în raportul de expertiză. Totodată, CNA a specificat că, pentru adoptarea proiectului de lege, este necesar ca modificările propuse să fie acceptare de Guvern. Sinteza obiecțiilor CNA a fost remisă membrilor Comisiei. Dar autorii au refuzat să le examineze”, ne-a comunicat Boțan.

„Acordarea cetățeniei în acest caz urma să fie limitată, în mod justificat, la 5.000 de persoane, unde erau incluși și membrii de familie ai persoanei care a obținut cetățenia. Dar în conformitate cu prevederile promovate acum sintagma „5.000 de persoane” s-a modificat în „5.000 de solicitanți principali.”

Prin urmare, în acest număr nu sunt incluși membrii de familie (soț, soție, copii, părinţi). Astfel, limita de 5.000 de persoane este compromisă prin posibila creștere a acestui număr la câteva zeci de mii de cetățeni străini, a adăugat el.

Cetățenie R. Moldova vândută la zeci de mii de străini

„Un alt aspect grav ține de faptul că prin prevederile propuse, persoanele care vor obține cetățenia R. Moldova sunt scutite de obligația cunoașterii prevederilor Constituției Republicii Moldova și a limbii române, ceea ce, din punctul meu de vedere, generează alte riscuri”, a spus Boțan.

Alt aspect dubios este prevederea conform căreia decretul președintelui Republicii Moldova privind acordarea cetățeniei pentru investiții va conține doar date de identificare ale dosarelor solicitanților, fără a indica numele și prenumele acestora. „Este ciudat că se dorește secretizarea în acest caz pentru cei care vor obține cetățenie pentru investiții și e plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraude, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile ar crea premisele legalizării unor active ilegale direct sau prin persoane interpuse.”

De asemenea, Boțan ne-a mai spus că este ciudat că executivul a ales să gestioneze dobândirea cetățeniei prin investiție prin intermediul unei companii private: „Potrivit invitației de participare la concurs, documentația poate fi obținută de la Ministerul Economiei și Infrastructurii contra unei plăți nerambursabile de 10.000 de euro. Taxa de participare la concurs nu se restituie. Fostul deputat se întreabă care este rolul Agenției Servicii Publice. Or o companie privată e mai indicată să se ocupe de cetățenie?”

„Dacă Guvernul a ales să aplice astfel legea veche, consider că modificările noi discutate în Parlament, modul prin care se promovează, au compromis definitiv încrederea că asemenea prevederi sunt lipsite de riscuri de securitate și coruptibilitate. De aceea, am refuzat să semnez raportul Comisiei la acest proiect. L-a semnat vicepreședintele Comisiei, dl Eugen Carpov”, a precizat el.