Centenarul Unirii // „S-a răsturnat scara valorilor în societatea noastră”

Ana Bejan este o personalitate bine cunoscută la Soroca, fondatoarea Liceului Teoretic „Constantin Stere”, ex-prefect de Soroca în anii 1999-2001, profesoară consacrată, care a luptat mereu pentru Unire. Deși a trecut prin mult zbucium sufletesc, pentru că din anul 2001, la 55 de ani, când la putere au venit comuniștii, nu s-a mai putut angaja în calitate de cadru didactic (acesta fusese „ordinul dat de la centru”), spune că este foarte fericită pentru că a fost binecuvântată de Dumnezeu ca în viața să întâlnească personalități marcante ale României.

– Stimată Doamnă Ana Bejan, la Soroca activează de trei ani Universitatea Populară de Vară „Constantin Stere”. Cum a prins contur această inițiativă? Ce V-aţi propus?

Ca model mi-a servit Universitatea Populară de Vară a lui Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte, România, unde am fost de câteva ori cu liceenii. Universitatea Populară de Vară are o tradiţie foarte veche, pentru că prima Universitate Populară în România s-a inaugurat în 1908, iar iniţiativa a luat-o cel mai mare istoriograf român, Nicolae Iorga. Mi-am propus deschiderea unei universități analoage și la Soroca. Prima universitate de acest model în R. Moldova a fost inaugurată la Sângerei, în acest an ajungând la a V-a ediție, apoi Universitatea Populară de Vară „Constantin Stere” de la noi și Universitatea Populară de Vară de la Edineț, ajunsă la a doua ediție.

Scopul este de a descoperi trecutul nostru istoric, de a promova valorile naționale, fiind și o formă de autoinstruire foarte importantă. Am accentuat și accentuez că pentru mine este o mare sărbătoare când desfăşor ședințele acestei universități, pentru că aici vin mari personalități din România, R. Moldova. Am avut profesori , cercetători de la Cluj, București, Iași. Este o activitate unde poți afla multe informații noi despre personalități interzise sau cărți ținute decenii la sertar. După acest eveniment mă întorc acasă ca de la o sărbătoare. Câteva luni sunt încă sub impresia lui. Ar fi foarte bine să se organizeze în Republica Moldova în toate centrele raionale astfel de universități.

– Cine Vă sprijină?

Universitatea a fost inaugurată sub patronatul Institutului Cultural Român (ICR) Chișinău în colaborare cu Direcția de învățământ Soroca, Consiliul Raional Soroca, Asociația Culturală „Grigore Vieru” din Soroca. Eu sunt organizator în teritoriu, reprezint ONG „Grigore Vieru”. Universitatea activează câteva zile, în timpul verii, când sunt liberi profesorii, liceenii, dar pe parcursul anului organizăm o serie de evenimente cu ICR, spectacole, concerte, lansări de carte, expoziții despre personalități marcante în diferite localități ale raionului Soroca.

– Cine participă la activitățile organizate în cadrul universității de vară?

Anul acesta am avut 150 de participanți – elevi, profesori și alți intelectuali, oameni de bună-credință, care au primit diplome de participare. Acestea au valoare, de exemplu, pentru profesori, atunci când merg la perfecționare, la susținerea gradelor didactice. În acest an am avut o ședință deosebită pentru că prima personalitate despre care s-a vorbit aprofundat a fost Pan Halippa, originar din județul Soroca, cel care a luptat toată viața pentru Basarabia, a adresat memorii guvernelor din lume, că Basarabia este pământ românesc și că a fost o nedreptate foarte mare că s-a răpit această bucată de țară românească. L-am scos din anonimat pe Dimitrie Iov, fost prefect al județului Soroca în repetate rânduri, cunoscut poet interbelic, cel care a făcut punţi de carte și civilizație românească între ambele maluri ale Prutului. Datorită lui Dimitrie Iov, aici au fost invitate din România multe personalități ale timpului – Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Octavian Goga.

După participarea la această universitate, ascultătorii se duc cu informații ample despre figuri importante din trecutul neamului românesc. Suntem în parteneriat cu Direcția raională de învățământ Soroca. Profesorii sunt motivați să vină. Primele trei ședințe le-am organizat la nivel raional, dar am intenția ca la anul să invităm profesori din raioanele Fălești, Drochia, din tot fostul județ Soroca. Și chiar să ne extindem și la țară. Oamenii de la țară au nevoie de aceste informații.

– Cine alege tematica cursurilor?

Tematica o alegem noi, la Asociația Culturală „Grigore Vieru” din Soroca, împreună cu ICR. Pentru anul viitor am propus dezvelirea bustului Paul Vataman, mare intelectual, fost director de liceu, scriitor, care a decedat în Siberia. S-a păstrat casa unde a trăit Paul Vataman și ne propunem dezvelirea unei plăci comemorative. Și prezentarea cărții lui, „Figuri sorocene”. Vom merge la Baxani, la mormântul lui Emanuil Gavriliță, înmormântat în curtea bisericii din Baxani, datorită căruia a apărut ziarul „Basarabia”, primul ziar în limba română de la noi din prima parte a secolului trecut. Îl vom comemora și pe poetul Dumitru Matcovschi.

– Cine a conferenţiat în faţa auditorilor?

În primul an, publicistica şi opera lui Constantin Stere a fost cercetată şi editată de către profesorul Victor Durnea de la Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi. Am avut istorici şi literaţi de la AȘM – Gheorghe Negru, Mihai Cimpoi, criticul literar Alexandru Burlacu cu o comunicare despre poeții interbelici, alte personalități din România și R. Moldova. Anul acesta am avut un recital de poezie cu Viorel Burlacu și Nicolae Jelescu. A fost organizată şi o tabără de pictură unde a fost vernisată o expoziție a unor artişti plastici din România şi de la Chișinău. De asemenea, am avut expoziția „Constantin Brâncuși”, spectacolul „Pasărea măiastră” jucat de actorii Teatrului „Veniamin Apostol”. A crescut numărul participanților la eveniment. Oamenii au transmis de la unul la altul că au fost subiecte interesante, dezbateri pe diferite teme și anul acesta am avut mai mulți ascultători în comparație cu ceilalți ani.

– Există interes din partea profesorilor, elevilor pentru această formă de instruire?

N-aș zice că interesul este foarte mare. Sunt profesoară și mă doare mult faptul că sunt atâţia intelectuali indiferenți faţă de tot ce se întâmplă. Am fost director de liceu și voiam ca profesorul să fie profesor. Făceam tot posibilul ca să mergem la spectacole, ca să organizăm activități culturale în liceu la care să vină personalități marcante. Am avut marea fericire în viață să cunosc multe personalități. Și vreau să văd că intelectualul manifestă interes pentru valorile noastre perene. Din păcate, mulți sunt indiferenți, apatici, deși avem și profesori buni.

– În opinia Dvs., care-i cauza stării de apatie de care sunt molipsiţi mulți profesori?

Ei toți zic că de sărăcie, dar eu nu cred. Am lucrat pe timpuri în condiții extraordinare și într-o şi mai mare sărăcie, în frig, cu sobe. Învățătorii erau cu mai multă dragoste şi atașament pentru activitatea lor, aveau mai mult entuziasm. Mulți au venit întâmplător în şcoală, fiindcă facultățile de pedagogie nu au prestigiu. Și dacă înainte la pedagogie mergeau cei mai buni, acum vin cei mai slab pregătiți. Din păcate, s-a răsturnat scara valorilor în societatea noastră. Generația mea a avut alte valori. Noi ne-am încadrat foarte activ, dezinteresat, în Mișcarea de Eliberare Națională, noi am îngenuncheat în PMAN, noi ne-am rugat pentru limbă, pentru independență, în fața imperiului care ne-a ținut în întuneric atâția ani. La școală veneam ca la sărbătoare, chiar dacă eram foarte ocupată cu activități de management, de predare. Dimineața la Liceul Teoretic „Constantin Stere” era o tradiție – noi, profesorii, lăsam gentile și stăteam la intrare ca să ne vedem fiecare pentru a ne saluta. Era o altă comunicare, fără invidie, doar colaborare. Nu sunt nostalgică, dar oamenii știau să selecteze valorile și să le promoveze. După fiecare ședință a universității rămân decepționată. Eu aștept intelectualii să vină cu interes, cu suflet, dar nu pentru diplomă. Am listele de participare din fiecare an și le confrunt. Am profesori care au participat la toate ședințele, timp de trei ani, și la anul vor primi invitații speciale, pentru motivare.

– Ce ar trebui să facă statul R. Moldova ca să reînvie profesia de învățător?

Trebuie motivat profesorul să lucreze, și nu numai financiar, ridicând prestigiul profesorului în societate și a muncii intelectuale în general. Munca intelectuală n-are nicio valoare la noi atât timp cât nu se promovează profesioniștii și statul este condus de niște mediocrități, iar intelectualii stau în umbră. Trebuie reformat din temelie sistemul de educație. E un sistem putred și bolnav și toate reformele de până acum au fost făcute haotic. Dacă nu se va întreprinde nimic, într-un deceniu, școala noastră va degrada totalmente.

Interviu realizat de Victoria Popa

  • Popa Duhu /mânăstirea Căpriana

    ————————————————————————————
    Felicitări acestei doamne vrednice,
    curajoase, gospodine românce est-moldovence !
    Numai Re-Unirea cu Patria-mamă România Mare europeană
    ne este Salvarea de marasmul dondonist mafiot neo-comunist!