CENTENARUL UNIRII // „Cred că românitatea din Basarabia va evolua spre alte aspirații”

Interviu cu academicianul Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române

Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române. Foto: Nadea Roşcovanu

Conferința Științifică Internațională „Centenar Sfatul Țării” a adunat marți, 21 noiembrie, somități din întregul spațiu românesc. Un înalt oaspete la Chișinău, de fapt, la el acasă, a fost istoricul Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, originar din Lozova, Călărași, consătean al președintelui socialist românofob Igor Dodon. Victor Spinei este un strănepot al preotului martir de la Călărași, Alexandru Baltaga, omorât de enkavediști în 1940 la Kazan.        

Stimate Domnule academician Spinei, ce ar trebui să reținem noi la 100 de ani de la inaugurarea lucrărilor Sfatului Țării? Ce ar trebui să rămână în genere în memoria noastră despre activitatea acestui prim legislativ în Basarabia?

În primul rând, trebuie să notificăm faptul că a fost un eveniment de o importanță capitală nu numai pentru trecutul Basarabiei, ci și pentru istoria întregii românități: un moment care a deschis porțile către altă realizare de seamă a etniei noastre produsă la sfârșitul anului 1918, când s-au stabilit hotarele politice firești ale românității. Marea Unire a garantat o evoluție dinamică, cu realizări în toate domeniile vieții: științifice, culturale, politice și administrative.

Este o inițiativă salutară ceea ce s-a petrecut astăzi aici, prin faptul că au participat somități ale lumii științifice. Acestea, împreună cu colegii de la Chișinău, au configurat măsura relevanței unui act istoric marcant, care a evidențiat spiritualitatea și identitatea românească în fruntariile normale ale evoluției poporului român.

De ce generația noastră nu poate să se înalțe la nivelul celei de la 1918?

Este dureros că lucrurile stagnează în privința aceasta; ne amintim cu evlavie despre rosturile în care s-au implicat cei care au fost membrii Sfatului Țării și nu numai ei, deoarece deciziile lor nu au fost strict limitate la un grup de elită, ci au avut consimțământul unei mari părți a populației. Astăzi ne aflăm într-un alt moment istoric, când multe dureri și neîmpliniri s-au abătut asupra noastră.

Elementele propagandistice foarte virulente, care au activat imediat după 1940, după raptul teritorial de atunci, acționează în prezent mai discret, dar cu eficiență. În plus, sunt niște motivații economice, care nu pot fi ignorate; există mulți factori care converg în a ne situa într-o postură poate nefirească. Însă eu sper – sunt elemente care îmi justifică această poziție, că în timp, cu răbdare, tenacitate, perseverență, lucrurile se vor îndrepta în sensul dorit de cei care au activat în Sfatul Țării.

Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române. Foto: Nadea Roşcovanu

Când vom deveni mai puțin vulnerabili în fața propagandei rusești? Constatăm că și la București funcționează Centrul de cultură rusească…

Eu personal am cea mai mare considerație pentru corifeii culturii rusești din domeniul literaturii, muzicii, al artei. Mă delectez savurând creațiile culturii rusești, dar nu aș putea să am aceleași sentimente față de politica țaristă, față de politica sovietică, care a încălcat drepturile primare ale românității. Eu sper că în anumite circumstanțe cei care diriguiesc politica de la Kremlin vor fi mai înțelegători cu destinul popoarelor cărora le-au cauzat în decursul istoriei multe daune.

Pe de altă parte, cred că românitatea din Basarabia va evolua spre alte aspirații, va lua alte decizii atunci când statul românesc de la vest de Prut va avea o dezvoltare mai dinamică, va fi mai înfloritor, va deveni mai atractiv din toate punctele de vedere: economic și cultural.

– Sunteți printre puținii din această sală care ați avut rude printre deputații Sfatului Țării. Cine au fost ele și ce știți despre ele?

Din familia tatălui meu, un străbunic de-al lui, Chiril Spinei, era militar în armata țaristă și, în vara lui 1917, a devenit militant pentru cauza națională în cadrul batalioanelor de români din Crimeea. A fost unul dintre promotorii ideii autonomiei Basarabiei față de Imperiul Rus și apoi al unirii cu România.

Din partea mamei, un unchi al bunicii mele – Alexandru Baltaga – a fost singurul reprezentant al preoțimii ales în Sfatul Țării, neamul Băltăgeștilor având ascendențe încă din Evul Mediu. Strămoșii săi au fost oameni cu demnități importante în domeniul administrativ și confesional în nord-vestul Moldovei și în Basarabia. Au acționat perseverent pentru identitatea românească și pentru unire, având o contribuție majoră în conservarea sentimentului național în Basarabia. Acest Alexandru Baltaga a avut un sfârșit precar, fiind arestat și torturat în 1940 de NKVD, la 80 de ani fiindu-i hărăzită o moarte de martir la Kazan.

Interviu realizat de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ultimele articole de Ilie Gulca (vezi toate)