Cele mai nesigure localităţi din Republica Moldova // Statistici

Cazuri înregistrate în 2017: 169 de copii fără identitate, 90 de copii-victime ale violenței în familie, 12 copii decedaţi în urma accidentelor rutiere

Conform ratingului privind indicele criminalității și siguranței, Republica Moldova se situează pe locul 64 din 125 de țări evaluate. Cu referire la spațiul sud-est european, situația constatată în Republica Moldova este mai bună decât în Ucraina și Rusia, dar mai proastă decât în România și Bulgaria. ONG-urile care activează în domeniul combaterii violenței şi torturii susțin că cifrele care sunt prezentate de organele poliției sunt un vârf de aisberg. În realitate, cazurile de violență sunt mai multe, iar statul trebuie să identifice focarele în fiecare localitate prin intermediul unor echipe multifuncționale.

Raportul de activitate a poliției pentru anul 2017 ne arată că au fost înregistrate 32.322 de infracțiuni, în scădere cu 12,4% comparativ cu anii trecuți. Dacă în ceea ce privește principalele genuri de infracțiuni (omoruri, violuri, tâlhării, jafuri), au fost înregistrate diminuări care oscilează între 11-21%, traficul de copii a înregistrat o creștere de 25,93%, iar scoaterea ilegală a copiilor din R. Moldova a crescut cu 54,55%. În raport nu este specificat numărul exact al copiilor traficați, judecând însă după cazurile apărute în presă în 2017, cel mai des copiii sunt exploatați sexual, pentru cerșit și pentru muncă neremunerată.

În vara 2017, directorul Gimnaziului-internat Nr. 3 a fost reținut și riscă să fie condamnat pentru că ar fi exploatat sexual un copil minor. Băiatul cu vârsta de 15 ani, dintr-o familie social vulnerabilă, aflat sub tutela instituţiei de învăţământ, a fost selectat cu scopul exploatării sexuale. Într-un studiu elaborat în 2017 de către UNICEF și Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului, Maia Bănărescu, se arată că, din numărul total al copiilor, în 2017, în evidența autorităților publice se aflau 169 de copii fără identitate. Acești copii sunt principala țintă a traficanților, spun psihologii. „Închipuiți-vă ce simte un copil care nu are niciun act de identitate, el nu există pentru statul său, valoarea sa este zero, acești copii sunt grupul țintă pentru asemenea infracțiuni. Copiii care nu au încredere în sine, care sunt singuri și care nu se pot apăra, pot fi ușor racolați, manipulați, exploatați”, menționează Irina Novac, psiholog-consilier.

Rata infracțională pentru 2017

Omoruri (tentative de omor) – 141

Vătămări intenţionate grave – 182

Infracţiuni ce atentează la viaţa sexuală – 539

Accidente rutiere – 2.512

Accidente în traficul rutier cu implicarea copiilor – 350 de minori, dintre care 12 au decedat şi 237 au suferit diferite traumatisme

În mun. Chişinău s-au înregistrat 1.334 de accidente, soldate cu decesul a 61 de persoane şi traumatizarea a 1.504.

În urma actelor de violență în familie, au decedat 24 de persoane

Violenţa în familie este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea contemporană, atât la nivel internaţional, cât şi la cel naţional. În 2017, în sfera relațiilor familiale au fost comise 956 de infracțiuni, printre care 31 de omoruri. Cifra a rămas neschimbată față de 2016, se arată în raport. Analiza infracţiunilor în bază de gen comise în sfera relaţiilor familiale denotă faptul că, în urma acţiunilor violente comise de către agresori în cadrul familiei, 762 de femei au devenit victime, dintre care 59 de copii de gen feminin şi 45 de femei cu vârsta peste 50 de ani; 194 de bărbaţi, dintre care 31 de copii de gen masculin. Pe de altă parte, 864 de agresori sunt bărbaţi, iar 92 – femei. În urma actelor de violență din familie, 24 de persoane au decedat.

Deşi violența domestică nu poate fi acceptată în nici un caz, nici „ca tradiție”, nici ca „remediu disciplinar”, realitatea este de altă natură. Zilnic, femeile sunt abuzate fizic, verbal, psihic, emoțional, iar din lipsă de încredere în organele de drept sau de frica agresorului, acestea preferă să tacă și să rabde toate umilințele, chiar dacă acestea se răsfrâng asupra copiilor.
În realitate, cazurile de violență în familie sunt mult mai multe

„De la început doar mă numea în toate felurile. De vreo doi ani, a început să ridice și mâna, am stat și în spital cu mâna ruptă, dar cui să mă jelui? Polițistul de sector se schimbă în toată luna, asistenta socială are și ea un nebun acasă, care o bate, primarul mi-a zis că n-o să-mi fie mai bine divorțată”, ne spune o doamnă dintr-o localitate de la nordul republicii, care vrea să rămână în anonimat.

Directoarea Centrului pentru reabilitarea victimelor torturii „Memoria”, Ludmila Popovici, consideră că cifrele prezentate în raport sunt doar un vârf de aisberg, în realitate, cazurile de violență în familie sunt mult mai multe. „Dacă ne uităm la dinamica infracțiunilor cu vătămări ușoare, am o rezervă fiindcă, dincolo de leziuni ușoare şi medii, trauma afectează atât victima, cât și pe cei din jur, inclusiv copiii. Traumele din copilărie au niște repercusiuni foarte grave asupra vieții. Cifrele acestea nu reflectă cu adevărat situația, deoarece sunt persoane care nu au unde să se adreseze. Salvarea vine de la echipele multifuncționale din teritoriu, iar statul trebuie să se asigure ca aceste echipe să funcționeze adecvat. Noi am avut multe întâlniri cu astfel de echipe din raioane (medici, poliţiști, asistenți sociali) și ei se confruntă cu foarte multe probleme inclusiv cu acest cadru legal care nu este perfect, lipsa unor instrumente de lucru în aspectul documentării”, ne spune Ludmila Popovici. Directoarea Centrului pentru reabilitarea victimelor torturii este de părerea că statul ar trebui să identifice focarele de violență în familie în localități prin intermediul unor echipe multifuncționale.

Rata criminalităţii la nivel naţional în perioada analizată este de 92,56 infracțiuni la 10 mii de locuitori. În acest context, analiza datelor a relevat că cele mai afectate unități administrativ-teritoriale din punct de vedere al ratei criminalității sunt municipiile Chișinău și Bălți, precum și raioanele Criuleni, Comrat şi Cahul.

The following two tabs change content below.
Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Ultimele articole de Carolina Chirilescu (vezi toate)